Cum, cât și ce au achiziționat instituțiile publice din raioanele țării în ultimul an

În perioada 31 octombrie 2021 – 31 octombrie 2022, cele 32 de raioane ale țării au inițiat 3.729 de proceduri de achiziții publice, care au însumat 15.266 de loturi. În urma desfășurării licitațiilor, statul a achiziționat bunuri și servicii în valoare de aproape 4 miliarde de lei.

Lucrările de construcții, în topul celor mai frecvente proceduri de achiziții publice

În 29 dintre cele 32 de raioane, cele mai multe proceduri de achiziții publice au fost inițiate pentru contractarea companiilor care urmau să efectueze lucrări de construcție complete sau parțiale și lucrări publice. În trei raioane, Dubăsari, Rezina și Taraclia, cele mai multe proceduri de achiziții publice au fost desfășurate pentru procurarea produselor alimentare.

Lider la contractarea agenților economici care să efectueze lucrări de construcție este raionul Râșcani. Dintre cele 58 de proceduri de achiziții publice inițiate în acest raion, 31 de proceduri au fost deschise pentru contractarea lucrărilor de construcții, adică 53%. O situație similară se atestă și în raionul Drochia, unde, din 104 de proceduri inițiate, 50 vizau domeniul construcțiilor, respectiv 48%.

La polul opus se află raionul Orhei – dintre cele 244 de proceduri inițiate, doar 44 au fost clasificate la secțiunea lucrări de construcții complete sau parțiale și lucrări publice, adică 18%. Aceeași proporție privind inițierea procedurilor de achiziție publică pentru a contracta lucrări de construcții înregistrează și raionul Rezina – dintre cele 108 proceduri, doar 19 au vizat sectorul lucrărilor de construcții.

Între 18 și 292 de proceduri de achiziții publice inițiate de instituțiile din raioanele țării

În raionul Basarabeasca, în perioada monitorizată, se înregistrează cel mai mic număr de proceduri de achiziții publice inițiate. Cele 45 de loturi înregistrate au fost concentrate în 18 proceduri de achiziții publice, dintre care nouă – pentru contractarea lucrărilor de construcție sau de finisare a construcțiilor, șapte – pentru procurarea produselor alimentare, iar câte una – pentru achiziționarea de aparate de uz casnic și de autovehicule.

De cealaltă parte, raionul Cahul înregistrează cel mai mare număr de proceduri deschise în perioada 31 octombrie 2021 – 31 octombrie 2022, dar și cel mai mare număr de loturi. Cele 1.680 de loturi au fost cuprinse în 292 de proceduri de achiziții publice, dintre care, 84 – pentru a contracta lucrări de construcții, 58 – pentru a procura diverse produse alimentare, 11 – pentru achiziționarea combustibililor, 10 – pentru a cumpăra mașini, echipament și accesorii de birou, iar alte 119 proceduri au fost inițiate pentru contractarea serviciilor de reparație a computerelor, pentru procurarea autovehiculelor, a echipamentelor medicale sau a altor echipamente etc.

Raionul Ialoveni, lider la numărul de reclamații

Potrivit bazei de date OCDS based BI tools for Moldova, doar procedurile inițiate în patru raioane nu au fost supuse reclamațiilor.

În raionul Leova, au fost deschise 84 de proceduri de achiziții, dar niciuna dintre acestea nu a fost reclamată. În raionul Șoldănești, au fost inițiate 56 de achiziții publice și se atestă aceeași situație, niciuna dintre proceduri nu a fost supusă reclamațiilor. Raionul Ocnița a realizat 40 de achiziții publice, iar în raionul Taraclia, au fost deschise 33 de proceduri de achiziții. Și în aceste unități administrativ-teritoriale de nivelul doi s-au înregistrat zero reclamații.

Pe de altă parte, cele mai multe reclamații se înregistrează în raionul Ialoveni. În ultimul an, aici au fost reclamate 24 de proceduri dintre cele 153 inițiate, adică 16%. Și raionul Glodeni înscrie un număr mare de reclamații. Dintre cele 82 de proceduri organizate, 11 au fost reclamate, adică 13%.

Experta în achiziții Olga Diaconu menționează că  reclamațiile nu indică, întotdeauna, faptul că au fost comise încălcări, uneori, acestea sunt depuse doar pentru că unele persoane abuzează de acest drept. 

„Reclamația este un concept mai larg decât contestația. Reclamațiile pot fi făcute de orice persoană care consideră că drepturile i-au fost lezate către orice autoritate, iar ele pot fi examinate atât în baza Codului administrativ, cât și a Codului contravențional sau Codului penal. În funcție de obiectul acestor reclamații, este stabilită și autoritatea care este competentă să le examineze. Numărul mare ar reclamațiilor poate fi un semn de întrebare sau un indicator de risc, pentru că, atunci când vedem că, în privința unei autorități, sunt depuse foarte multe reclamații, ar trebui să analizăm mai profund și să vedem dacă, totuși, sunt anumite încălcări.

Deseori, dacă sunt multe reclamații, înseamnă că sunt și multe nemulțumiri în privința acestei autorități, dar trebuie să ținem cont că pot fi și persoane care abuzează, iar reclamațiile, uneori, nu sunt altceva decât modalități de intimidare a autorităților contractante. Pentru a ne face o părere cu privire la autoritatea reclamată, trebuie să vedem ce se ascunde în spatele acestor reclamații – fie sunt anumite încălcări ale autorității, fie este vorba de faptul că anumite persoane abuzează de dreptul de a depune reclamații. Însăși reclamația nu este o dovadă a faptului că a fost comisă o încălcare, ea poate demonstra doar intenția reclamantului, nu și încălcarea”, a declarat experta.  

Maria Nistor

Acest articol este produs de către participanta unei tabere de vară în domeniul achizițiilor publice care a avut loc în cadrul proiectului „Consolidarea capacității de monitorizare a achizițiilor publice pentru jurnaliști și activiști”, desfășurat de Asociația Obștească „Media-Guard”, în calitate de beneficiar de sub-grant al proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”. Proiectul este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în partenerial cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin abilitarea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.