Jurnaliștii de investigație reclamă accesul dificil la informația de interes public care conține date cu caracter personal. Răspunsul autorităților

Jurnaliștii de investigație au discutat problemele accesului dificil la informația de interes public care conține date cu caracter personal, în cadrul unui eveniment organizat de Asociația Media-Guard la care au participat și reprezentanții instituțiilor responsabile. Limitările pe care le impun Liniile directorii în ceea ce privește accesul la informație prin prisma legislației privind protecția datelor cu caracter personal au fost printre principalele subiecte discutate.

În cadrul unei ședințe organizate la 16 decembrie, la care au participat Tatiana Cazacu de la Agenția de Guvernare Electronică (AGE), Irina Muntean-Psenicinîi, consultant juridic în cadrul Serviciului schimb de date și interoperabilitate, AGE, Ira Ciubuc de la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP), precum și mai mulți jurnaliști de investigație de la Ziarul de Gardă și Proiectul Media CU SENS, reporterii au reclamat că Liniile directorii în ceea ce privește accesul la informație prin prisma legislației privind protecția datelor cu caracter personal le complică munca.

Jurnaliștii au denunțat utilizarea abuzivă a prevederilor legale din domeniul protecției datelor cu caracter personal, în special de către reprezentanții autorităților publice, la argumentarea refuzului de a prezenta informațiile solicitate, atunci când solicitările de acces la informații vizează date statistice, de confirmare/infirmare a producerii anumitor evenimente, denumiri de întreprinderi/agenți economici, cifre/cheltuieli din bugetul de stat etc.

„Jurnalistul trebuie să indice scopul pentru care solicită o informație cu caracter personal. Articolul 10 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal prevede anumite excepții în situaţia în care prelucrarea datelor se face exclusiv în scopuri jurnalistice. Totuși, în noua lege privind libertatea de exprimare, la care în prezent lucrează Ministerul Justiției, ar trebui să fie incluse informații despre care date sunt publice, regimul unor categorii de date, criterii mai puțin stricte pentru furnizarea informațiilor”, consideră Ira Ciubuc de la CNPDCP.

Potrivit ei, activitatea CNPDCP se concentrează pe plângerile care parvin de la persoanele ale căror drepturi privind datele cu caracter personal au fost încălcate și mai puțin pe încălcările admise de anumite autorități care limitează accesul jurnaliștilor la informație.

„De multe ori, atunci când primesc solicitări de informație de la jurnaliști, furnizorii de date se adresează la CNPDCP pentru a afla dacă sunt în drept să ofere acele informații. Atunci Centrul vine cu unele recomandări, dar rămâne la latitudinea furnizorului dacă oferă sau nu acea informație. Responsabilitatea o poartă furnizorul de informație”, a menționat Ira Ciubuc.

Jurnaliștii au menționat că deseori, furnizorii de date interpretează greșit noțiunile de „scop jurnalistic” și „informație de interes public”. „Este necesar de a se da o definiție jurnalistului și în special a celui de investigație, ca să știm cui oferim informația”, a spus Irina Muntean-Psenicinîi.

Acest material este produs în cadrul proiectului „Consolidarea capacității de monitorizare a achizițiilor publice pentru jurnaliști și activiști”, desfășurat de Asociația Obștească „Media-Guard”, în calitate de beneficiar de sub-grant al proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”. Proiectul este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în partenerial cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin abilitarea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.