Jurnaliști din Europa de Est, despre riscuri, atacuri și solidaritate: „Reporterii nu pot fi niciodată complet în siguranță”

Într-un context regional tot mai ostil libertății presei, jurnaliști, verificatori de fapte și cercetători din mai multe țări ale Europei de Est au discutat despre valul de intimidări, hărțuiri și presiuni politice care încearcă să reducă la tăcere vocile critice. Panelul „Când a spune adevărul devine periculos – jurnaliști, verificatori de fapte și cercetători sub atac”, organizat recent la Chișinău în cadrul conferinței „Unveil the Truth”, a adus mărturii directe despre riscurile zilnice ale profesiei și despre tendințele tot mai clare de regres democratic și normalizare a practicilor autoritare în regiune.

„Am primit mesaje de tipul «L-ai înfuriat pe Putin și vei plăti pentru asta»”

Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, a vorbit despre vulnerabilitatea jurnaliștilor de investigație din Republica Moldova, dar și despre importanța curajului și a solidarității între colegi. Ea a relatat despre riscurile asumate în timpul realizării investigației „În slujba Moscovei”, care a documentat o amplă rețea de corupere a alegătorilor finanțată din Rusia, chiar înainte de alegerile locale.

„Cea mai frumoasă parte a jurnalismului de investigație este munca sub acoperire – să mergi acolo unde se întâmplă lucruri ilegale, să observi, să colectezi date din teren și să le prezinți publicului. Colegii mei au reușit de multe ori să lucreze sub acoperire, dar cred că această investigație a fost una dintre cele mai importante”, a spus Radu.

Ea a explicat cum echipa Ziarului de Gardă a documentat, pas cu pas, o schemă în care ordinele și banii veneau din Moscova, iar oamenii din sate erau instruiți cum să voteze, apoi recompensați. „După publicare, tot internetul întreba același lucru: Este în siguranță jurnalista? Și, sincer, eu nu pot spune niciodată că echipa mea e complet în siguranță”, a adăugat Radu.

Managera redacției a vorbit despre mesajele de amenințare primite după difuzarea materialului, unele extrem de violente. „Când primești mesaje de tipul «L-ai înfuriat pe Putin și vei plăti pentru asta» și știi ce s-a întâmplat cu Anna Politkovskaia, nu ai cum să nu te gândești la siguranța colegilor. Am mers la poliție, dar ni s-a spus că autorul e din Rusia și nu pot face nimic. Asta e cel mai dureros: mesajul că jurnaliștii nu pot fi niciodată complet protejați.”

„În Georgia, violența împotriva jurnaliștilor a devenit sistemică”

Mamuka Andguladze, președintele Media Advocacy Coalition din Georgia, a vorbit despre degradarea accelerată a libertății presei în țara sa și despre transformarea instituțiilor statului în instrumente de represiune.

„În Georgia, sursa violenței nu mai este limitată la poliție. Este ceva sistemic. În ultimul an, au fost documentate peste 400 de incidente care implicau jurnaliști independenți, în 99% din cazuri împotriva televiziunilor private și platformelor online”, a spus Andguladze.

El a subliniat că represiunea a devenit o parte a vieții cotidiene, pe fondul protestelor pro-europene care durează de peste 300 de zile. „Astfel de represiuni nu pot exista fără capturarea statului. În ultimii ani, procesul de re-autocratizare s-a accelerat dramatic. În martie 2024, peste 40 de jurnaliști au fost agresați, mii de persoane reținute, iar peste 20 de legi restrictive au fost adoptate – toate inspirate din legislația rusă.”

În opinia sa, Georgia se află „în mijlocul unei lupte pentru supraviețuirea democrației” și riscă o ruptură ireversibilă de parcursul european.

„Procesele abuzive și dezinformarea pro-rusă devin arme politice”

Ani Grigoryan, editoare a secției de fact-checking la CivilNet din Armenia, a atras atenția asupra proceselor judiciare abuzive (SLAPP), folosite pentru intimidarea redacțiilor independente.

„În 2024, primarul Erevanului ne-a dat în judecată după o investigație realizată cu OCCRP. A ignorat întrebările noastre timp de o lună, iar după publicare a cerut despăgubiri și retragerea articolului. Instanța i-a dat parțial dreptate, deși niciun fapt nu a fost infirmat. Este un precedent periculos – oricine poate forța presa să-și retragă investigațiile doar pentru că adevărul e incomod”, a spus Grigoryan.

Ea a explicat că asemenea procese consumă resursele redacțiilor, iar presiunile economice și polarizarea politică amplifică vulnerabilitățile presei. „Piața media e mică, finanțarea externă limitată, iar alfabetizarea media scăzută. În plus, ne confruntăm cu o creștere masivă a dezinformării pro-ruse, menite să submineze relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Jurnaliștii au devenit prima linie de apărare pentru adevăr – dar și primele ținte.”

„Rusia a devenit a treia mare închisoare pentru jurnaliști din lume”

Jeanne Cavelier, șefa desk-ului pentru Europa de Est și Asia Centrală al Reporters Without Borders (RSF), a prezentat o imagine de ansamblu asupra degradării libertății presei la nivel global.

„În acest an, peste 60 de jurnaliști au fost uciși, cei mai mulți în Palestina, Mexic și Sudan. În Europa de Est și Asia Centrală, patru jurnaliști au fost uciși – trei doar luna trecută, în Ucraina, țintiți de bombardamente ruse. În total, 520 de jurnaliști sunt acum în închisoare, dintre care 130 în regiunea noastră. Rusia ocupă locul trei la nivel mondial, după China și Myanmar”, a declarat Cavelier.

Ea a subliniat și riscurile pentru jurnaliștii aflați în exil, adesea urmăriți sau amenințați chiar peste granițe. „Între martie 2022 și septembrie 2025, aproape 70 de jurnaliști ruși au fost vizați de arestări sau condamnări în absență. Este o tendință alarmantă.”

Totuși, reprezentanta RSF a oferit și un mesaj de speranță, amintind instrumentele disponibile pentru protecția jurnaliștilor: „Avem platforma resources.rsf.org, laboratorul de siguranță digitală din Berlin și programe de asistență de urgență – sprijin legal, psihologic și financiar pentru redacțiile aflate sub presiune. Este vital ca fiecare jurnalist să raporteze atacurile, chiar și pe cele online. Dacă incidentele nu sunt documentate, ele nu există – iar guvernele nu vor acționa.”

Conferința „Unveil the Truth”, desfășurată la Chișinău, a reunit zeci de jurnaliști, fact-checkeri și experți internaționali care au pledat pentru solidaritate, siguranță și reziliență în fața valului de autoritarism și propagandă ce afectează întreaga regiune.