(VIDEO) Mass-media de interes public, în criză de jurnaliști: motive și soluții

Scăderea demografică, salariile relativ mici, lipsa motivației și așteptările nerealiste ar fi câteva dintre motivele din care studenții facultăților de jurnalism sau tinerii specialiști nu ajung în redacțiile independente, care în ultimii ani se confruntă cu o criză de cadre. Sunt constatările unor manageri ai redacțiilor independente, ale studenților și profesorilor facultăților de jurnalism care au participat recent la o dezbatere organizată de Asociația Media-Guard, parteneră a ZdG.

„E nevoie de oameni noi, care să aibă entuziasm să vină, să ducă mai departe jurnalismul de investigație, dar, din păcate, e foarte greu să-i găsești”, spune Victor Moșneag, redactorul-șef al Ziarului de Gardă.

Managerii unor instituții mass-media de interes public sunt de părere că studenții la jurnalism au așteptări nerealiste de la meserie, nu înțeleg rolul meseriei de jurnalist, care în ultima perioadă și-a pierdut prestigiul, nu sunt suficient de motivați și interesați să depășească barierele, să persevereze și să livreze produse de calitate. Asta, în mare parte, se întâmplă din cauza incompatibilității curriculei universitare cu realitatea din redacții și cu necesitățile obiective ale jurnalismului contemporan.

„Este o altă generație. Noi le spunem generația de puf, generația de nea, care nu tolerează să îi faci observații”, a menționat Galina Munteanu, producătoare de știri la TV8.

Pe de altă parte, scăderea demografică, precum și plecarea din țară a tinerilor pentru studii, respectiv, pentru muncă și trai, au dus la scăderea drastică a numărului de studenți în ultimii ani, spun decanii facultăților de jurnalism.

„Este vorba despre acea mare diferență între numărul de studenți înmatriculați la studii în 2015 și, în mai puțin de 10 ani, avem un număr de studenți înmatriculați la studii care a scăzut de șase ori”, a subliniat Victoria Bulicanu, decana Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea de Stat.

„Cea mai mare provocare pentru o facultate este numărul extrem de redus de studenți. A fi jurnalist în Republica Moldova nu mai este în vogă”, spune și Viorica Țîcu, decana Facultății Relații Internaționale, Științe Politice și Jurnalism a ULIM.

Profesioniștii din presă confirmă fenomenul: „La nivel de societate am omis problema asta s-o vedem cu zece ani în urmă, odată cu marea migrație a oamenilor din această țară. Au plecat familii, copii, viitorii tineri pe care am fi putut să-i angajăm”, spune Irina Ghelbur, directoare Agora.

În același timp, salariile relativ mici din redacțiile independente, volumul mare de lucru în condiții de stres și oboseala cronică ar fi motivele din care tinerii reporteri abandonează jurnalismul și aleg alte domenii de activitate.

Printre soluțiile invocate de participanții la dezbatere se numără promovarea meseriei și a rolului jurnalistului, precum și susținerea de către stat a domeniului prin taxe după modelul IT, pentru a crea posibilități de mărire a salariilor jurnaliștilor. În același timp, mai spun managerii instituțiilor de presă care au participat la discuții, instituirea unui program mai flexibil la facultate pentru studenții la jurnalism i-ar ajuta să obțină mai multă experiență și să se încadreze în câmpul muncii de pe băncile facultății.

Declarație de solidarizare cu jurnalistul Mihail Sirkeli

Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media se solidarizează cu jurnalistul Mihail Sirkeli, redactorul portalului Nokta.md din UTA Găgăuzia, și cer politicienilor și altor activiști politici din autonomie să înceteze atacurile și intimidările jurnaliștilor incomozi, respectând dreptul constituțional la exprimarea liberă a opiniilor.

Jurnaliștii de investigație reclamă lipsa de transparență în domeniul achizițiilor desfășurate de întreprinderile cu capital de stat

Jurnaliștii de investigație au discutat provocările în documentarea articolelor despre achizițiile publice în cadrul unui eveniment, organizat de Asociația Media-Guard, la care au participat și reprezentanții instituțiilor responsabile. Lipsa informațiilor despre achizițiile efectuate de către întreprinderile de stat a fost printre principalele subiecte discutate.

Provocările jurnaliștilor și activiștilor în documentarea articolelor despre achizițiile publice, discutate cu autoritățile

Jurnaliștii de investigație au discutat provocările în documentarea articolelor despre achizițiile publice, în cadrul unui eveniment organizat de Asociația Media-Guard la care au participat și reprezentanții instituțiilor responsabile. Lipsa informațiilor despre achizițiile efectuate de către întreprinderile de stat, dar și lipsa informației complexe privind finalitatea tenderelor au fost printre principalele subiecte discutate. În cadrul evenimentului au fost, de asemenea, prezentate rezultatele proiectului „Consolidarea capacității de monitorizare a achizițiilor publice pentru jurnaliști și activiști”, desfășurat de Asociația Media-Guard.

ONG-urile de media semnatare solicită autorităților să ofere explicații extinse privind circumstanțele faptice și juridice ce justifică decizia CSE

Mai multe ONG-uri de media, între care și Asociația Media-Guard, cer autorităților să comunice public toate informațiile privind circumstanțele de fapt și de drept în temeiul cărora a fost emisă decizia CSE ce impune restricții în raport cu unii furnizori de servicii media.

Ce poate face o jurnalistă atunci când e agresată sau amenințată online

Jurnaliștii și jurnalistele din Moldova folosesc rețelele de socializare pentru a-și face cunoscute articolele. Odată cu începutul războiului în Ucraina, aceștia au început să utilizeze platformele online pentru a raporta despre crimele de război și suferința umană. De multe ori, platformele de socializare blochează sau suspendă conturile jurnalistelor fără explicații. Între timp, pentru că virează sute de mii de dolari către platformele de socializare pentru postări plătite, politicienii corupți încă pot răspândi ura și dezinformarea pe internet. În timp ce vorbesc despre războiul din Ucraina, jurnalistele din Moldova primesc şi ameninţări cu moartea, acuzaţii online, sunt numite mincinoase și promotoare de ştiri false.

O cercetare recentă a arătat că jurnalistele din Moldova aproape că nu primesc ajutor de la poliție, iar platformele de socializare deseori nu au o înțelegere locală a limbajului, a eufemismelor și a contextului. Acestea întâmpină dificultăți în a răspunde amenințărilor împotriva femeilor jurnaliste.

„Povestea Anei” reprezintă amenințările cu care se confruntă multe jurnaliste online din cauza activității lor.

După începutul războiului din Ucraina, noi tipuri de amenințări și provocări legate de activitatea jurnalistică au consolidat și mai mult nevoia de a construi un mecanism de creștere a siguranței jurnalistelor.

Pentru a proteja jurnaliştii care sunt amenințați, în Filipine bunăoară a fost pus la punct un mecanism numit Digital Safe House, implementat de Asociația Internațională a Femeilor din Radio și Televiziune (IAWRT). După același model poate fi construit Digital Safe House Moldova, care ar reflecta provocările cu care se confruntă jurnalistele, inclusiv necesitatea de a stabili un dialog cu marile companii din domeniul tehnologiilor informaționale.

În Filipine, Digital Safe House funcționează  24/7 ca o platformă pentru raportarea cazurilor de hărțuire/atacuri, dezvoltarea sprijinului pentru femeile jurnaliste, îmbunătățirea abilităților și capacităților de prevenire, gestionare sau recuperare după atacuri sau amenințări la adresa femeilor jurnaliste.

Văzut ca un ghișeu unic, DSH răspunde cerințelor de siguranță ale jurnalistelor prin accesul la resurse online, inclusiv la un sistem de alertă; sprijin și consiliere de la egal la egal; asistență legală; fond de urgență; acces la adăposturi sigure; ajutor la identificarea unor soluții sigure la problemele legate de gadgeturi/conturi; prim ajutor psihologic; și instruire în materie de securitate digitală. Serviciile care există deja sunt reunite într-un singur loc, în timp ce altele noi sunt dezvoltate pe platformă. 

De asemenea, DSH sprijină jurnalismul de investigație, care contribuie la reducerea impunității pentru crimele împotriva jurnaliștilor și la sporirea siguranței celor care desfășoară această activitate.

Despre necesitatea implementării unui asemenea mecanism în Republica Moldova am vorbit în cadrul celei de-a 39-a Conferințe Bienale a IAWRT: „Perspective media de gen: Conflict, COVID și Schimbări Climatice”, care a avut loc în Zanzibar, Tanzania.

Conferința a adunat la un loc circa 40 de profesioniste din Camerun, Danemarca, India, Irak, Kenya, Moldova, Nepal, Nigeria, Norvegia, Filipine, Polonia, Sierra Leone, Tanzania, Uganda, Marea Britanie și SUA, și a oferit o platformă pentru fiecare țară pentru a discuta provocările cu care se confruntă femeile în mass-media și modul în care acestea continuă să le depășească. Participantele și-au exprimat punctul de vedere vizavi de problemele de gen, au ascultat diverse perspective și au explorat potențialul oferit de diferențele culturale.

Mariana Colun

Comisia pentru Situații Excepționale a suspendat licența de emisie pentru șase posturi TV din R. Moldova

Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a suspendat vineri, 16 decembrie, licențele de emisie pentru șase posturi de televiziune din R. Moldova. Este vorba despre posturile „Primul în Moldova”, „RTR Moldova”, „Accent TV”, „NTV Moldova”, „TV6” și „Orhei TV”. Decizia CSE funcționează pe durata stării de urgență.

ONG-urile de media condamnă tentativele Adunării Populare a Găgăuziei de a submina libertatea presei și cer anularea neîntârziată a hotărârii cu privire la „acreditarea” jurnaliștilor

Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media, între care și Asociația Media-Guard, condamnă cu vehemență tentativele sfidătoare ale Adunării Populare a Găgăuziei de a împiedica activitatea profesională a jurnaliștilor prin instituirea unor mecanisme arbitrare și abuzive de „acreditare” a presei, care contravin normelor constituționale și convenționale. ONG-urile de media cer anularea neîntârziată a hotărârii emise în acest sens.

ONG-urile de media condamnă tentativele de intimidare a jurnalistului Mihail Sirkeli și solicită organelor de drept să sancționeze autorul amenințărilor

Organizațiile neguvernamentale de media, între care și Asociația Media-Guard, condamnă acțiunile autorului amenințării lansate în mediul online la adresa jurnalistului Nokta Mihail Sirkeli, precum și tentativele de intimidare din partea membrilor unei organizații naționaliste pro-ruse din satul Chirsova.

Cum reacționează autoritățile la articolele de interes public. Studiu de caz

Autoritățile reacționează într-o mica măsură sau deloc la articolele de interes public. Am consultat cinci redacții independente pentru a afla în ce măsură se autosesizează autoritățile la dezvăluirile pe care le fac jurnaliștii în articolele sale. Este vorba despre Ziarul de Gardă, RISE Moldova, Proiectul media CU SENS, Jurnal TV și Zona de Securitate. Două dintre aceste redacții au precizat că nicio instituție nu a reacționat la nici un articol publicat de acestea în perioada iunie – septembrie 2022.