Provocările jurnaliștilor și activiștilor în documentarea articolelor despre achizițiile publice, discutate cu autoritățile

Jurnaliștii de investigație au discutat provocările în documentarea articolelor despre achizițiile publice, în cadrul unui eveniment organizat de Asociația Media-Guard la care au participat și reprezentanții instituțiilor responsabile. Lipsa informațiilor despre achizițiile efectuate de către întreprinderile de stat, dar și lipsa informației complexe privind finalitatea tenderelor au fost printre principalele subiecte discutate. În cadrul evenimentului au fost, de asemenea, prezentate rezultatele proiectului „Consolidarea capacității de monitorizare a achizițiilor publice pentru jurnaliști și activiști”, desfășurat de Asociația Media-Guard.

Jurnaliștii de investigație reclamă accesul dificil la informația de interes public care conține date cu caracter personal. Răspunsul autorităților

Jurnaliștii de investigație au discutat problemele accesului dificil la informația de interes public care conține date cu caracter personal, în cadrul unui eveniment organizat de Asociația Media-Guard la care au participat și reprezentanții instituțiilor responsabile. Limitările pe care le impun Liniile directorii în ceea ce privește accesul la informație prin prisma legislației privind protecția datelor cu caracter personal au fost printre principalele subiecte discutate.

În cadrul unei ședințe organizate la 16 decembrie, la care au participat Tatiana Cazacu de la Agenția de Guvernare Electronică (AGE), Irina Muntean-Psenicinîi, consultant juridic în cadrul Serviciului schimb de date și interoperabilitate, AGE, Ira Ciubuc de la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP), precum și mai mulți jurnaliști de investigație de la Ziarul de Gardă și Proiectul Media CU SENS, reporterii au reclamat că Liniile directorii în ceea ce privește accesul la informație prin prisma legislației privind protecția datelor cu caracter personal le complică munca.

Jurnaliștii au denunțat utilizarea abuzivă a prevederilor legale din domeniul protecției datelor cu caracter personal, în special de către reprezentanții autorităților publice, la argumentarea refuzului de a prezenta informațiile solicitate, atunci când solicitările de acces la informații vizează date statistice, de confirmare/infirmare a producerii anumitor evenimente, denumiri de întreprinderi/agenți economici, cifre/cheltuieli din bugetul de stat etc.

„Jurnalistul trebuie să indice scopul pentru care solicită o informație cu caracter personal. Articolul 10 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal prevede anumite excepții în situaţia în care prelucrarea datelor se face exclusiv în scopuri jurnalistice. Totuși, în noua lege privind libertatea de exprimare, la care în prezent lucrează Ministerul Justiției, ar trebui să fie incluse informații despre care date sunt publice, regimul unor categorii de date, criterii mai puțin stricte pentru furnizarea informațiilor”, consideră Ira Ciubuc de la CNPDCP.

Potrivit ei, activitatea CNPDCP se concentrează pe plângerile care parvin de la persoanele ale căror drepturi privind datele cu caracter personal au fost încălcate și mai puțin pe încălcările admise de anumite autorități care limitează accesul jurnaliștilor la informație.

„De multe ori, atunci când primesc solicitări de informație de la jurnaliști, furnizorii de date se adresează la CNPDCP pentru a afla dacă sunt în drept să ofere acele informații. Atunci Centrul vine cu unele recomandări, dar rămâne la latitudinea furnizorului dacă oferă sau nu acea informație. Responsabilitatea o poartă furnizorul de informație”, a menționat Ira Ciubuc.

Jurnaliștii au menționat că deseori, furnizorii de date interpretează greșit noțiunile de „scop jurnalistic” și „informație de interes public”. „Este necesar de a se da o definiție jurnalistului și în special a celui de investigație, ca să știm cui oferim informația”, a spus Irina Muntean-Psenicinîi.

Acest material este produs în cadrul proiectului „Consolidarea capacității de monitorizare a achizițiilor publice pentru jurnaliști și activiști”, desfășurat de Asociația Obștească „Media-Guard”, în calitate de beneficiar de sub-grant al proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”. Proiectul este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în partenerial cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin abilitarea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

ONG-urile de media semnatare solicită autorităților să ofere explicații extinse privind circumstanțele faptice și juridice ce justifică decizia CSE

Mai multe ONG-uri de media, între care și Asociația Media-Guard, cer autorităților să comunice public toate informațiile privind circumstanțele de fapt și de drept în temeiul cărora a fost emisă decizia CSE ce impune restricții în raport cu unii furnizori de servicii media.

Ce poate face o jurnalistă atunci când e agresată sau amenințată online

Jurnaliștii și jurnalistele din Moldova folosesc rețelele de socializare pentru a-și face cunoscute articolele. Odată cu începutul războiului în Ucraina, aceștia au început să utilizeze platformele online pentru a raporta despre crimele de război și suferința umană. De multe ori, platformele de socializare blochează sau suspendă conturile jurnalistelor fără explicații. Între timp, pentru că virează sute de mii de dolari către platformele de socializare pentru postări plătite, politicienii corupți încă pot răspândi ura și dezinformarea pe internet. În timp ce vorbesc despre războiul din Ucraina, jurnalistele din Moldova primesc şi ameninţări cu moartea, acuzaţii online, sunt numite mincinoase și promotoare de ştiri false.

O cercetare recentă a arătat că jurnalistele din Moldova aproape că nu primesc ajutor de la poliție, iar platformele de socializare deseori nu au o înțelegere locală a limbajului, a eufemismelor și a contextului. Acestea întâmpină dificultăți în a răspunde amenințărilor împotriva femeilor jurnaliste.

„Povestea Anei” reprezintă amenințările cu care se confruntă multe jurnaliste online din cauza activității lor.

După începutul războiului din Ucraina, noi tipuri de amenințări și provocări legate de activitatea jurnalistică au consolidat și mai mult nevoia de a construi un mecanism de creștere a siguranței jurnalistelor.

Pentru a proteja jurnaliştii care sunt amenințați, în Filipine bunăoară a fost pus la punct un mecanism numit Digital Safe House, implementat de Asociația Internațională a Femeilor din Radio și Televiziune (IAWRT). După același model poate fi construit Digital Safe House Moldova, care ar reflecta provocările cu care se confruntă jurnalistele, inclusiv necesitatea de a stabili un dialog cu marile companii din domeniul tehnologiilor informaționale.

În Filipine, Digital Safe House funcționează  24/7 ca o platformă pentru raportarea cazurilor de hărțuire/atacuri, dezvoltarea sprijinului pentru femeile jurnaliste, îmbunătățirea abilităților și capacităților de prevenire, gestionare sau recuperare după atacuri sau amenințări la adresa femeilor jurnaliste.

Văzut ca un ghișeu unic, DSH răspunde cerințelor de siguranță ale jurnalistelor prin accesul la resurse online, inclusiv la un sistem de alertă; sprijin și consiliere de la egal la egal; asistență legală; fond de urgență; acces la adăposturi sigure; ajutor la identificarea unor soluții sigure la problemele legate de gadgeturi/conturi; prim ajutor psihologic; și instruire în materie de securitate digitală. Serviciile care există deja sunt reunite într-un singur loc, în timp ce altele noi sunt dezvoltate pe platformă. 

De asemenea, DSH sprijină jurnalismul de investigație, care contribuie la reducerea impunității pentru crimele împotriva jurnaliștilor și la sporirea siguranței celor care desfășoară această activitate.

Despre necesitatea implementării unui asemenea mecanism în Republica Moldova am vorbit în cadrul celei de-a 39-a Conferințe Bienale a IAWRT: „Perspective media de gen: Conflict, COVID și Schimbări Climatice”, care a avut loc în Zanzibar, Tanzania.

Conferința a adunat la un loc circa 40 de profesioniste din Camerun, Danemarca, India, Irak, Kenya, Moldova, Nepal, Nigeria, Norvegia, Filipine, Polonia, Sierra Leone, Tanzania, Uganda, Marea Britanie și SUA, și a oferit o platformă pentru fiecare țară pentru a discuta provocările cu care se confruntă femeile în mass-media și modul în care acestea continuă să le depășească. Participantele și-au exprimat punctul de vedere vizavi de problemele de gen, au ascultat diverse perspective și au explorat potențialul oferit de diferențele culturale.

Mariana Colun

Comisia pentru Situații Excepționale a suspendat licența de emisie pentru șase posturi TV din R. Moldova

Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a suspendat vineri, 16 decembrie, licențele de emisie pentru șase posturi de televiziune din R. Moldova. Este vorba despre posturile „Primul în Moldova”, „RTR Moldova”, „Accent TV”, „NTV Moldova”, „TV6” și „Orhei TV”. Decizia CSE funcționează pe durata stării de urgență.

ONG-urile de media condamnă tentativele Adunării Populare a Găgăuziei de a submina libertatea presei și cer anularea neîntârziată a hotărârii cu privire la „acreditarea” jurnaliștilor

Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media, între care și Asociația Media-Guard, condamnă cu vehemență tentativele sfidătoare ale Adunării Populare a Găgăuziei de a împiedica activitatea profesională a jurnaliștilor prin instituirea unor mecanisme arbitrare și abuzive de „acreditare” a presei, care contravin normelor constituționale și convenționale. ONG-urile de media cer anularea neîntârziată a hotărârii emise în acest sens.

ONG-urile de media condamnă tentativele de intimidare a jurnalistului Mihail Sirkeli și solicită organelor de drept să sancționeze autorul amenințărilor

Organizațiile neguvernamentale de media, între care și Asociația Media-Guard, condamnă acțiunile autorului amenințării lansate în mediul online la adresa jurnalistului Nokta Mihail Sirkeli, precum și tentativele de intimidare din partea membrilor unei organizații naționaliste pro-ruse din satul Chirsova.

Cum reacționează autoritățile la articolele de interes public. Studiu de caz

Autoritățile reacționează într-o mica măsură sau deloc la articolele de interes public. Am consultat cinci redacții independente pentru a afla în ce măsură se autosesizează autoritățile la dezvăluirile pe care le fac jurnaliștii în articolele sale. Este vorba despre Ziarul de Gardă, RISE Moldova, Proiectul media CU SENS, Jurnal TV și Zona de Securitate. Două dintre aceste redacții au precizat că nicio instituție nu a reacționat la nici un articol publicat de acestea în perioada iunie – septembrie 2022.

Studiu Freedom House: Cât de transparente sunt instituțiile publice în Republica Moldova

Scorul total aferent Indicelui Accesului la Informație în anul 2022, evaluat de Freedom House Moldova este egal cu 47, cu un punct mai mult față de Indicele din 2021. Experții FH au evaluat calitatea legislației, calitatea informației publice disponibile pe site-urile web ale instituțiilor publice, precum și performanța instituțiilor publice din perspectiva gestionării solicitărilor de informații.

Cea de-a șasea ediție a expoziției World Press Photo, lansată la Chișinău

Expoziția internațională World Press Photo a fost lansată miercuri, la Chișinău, pentru a șasea oară consecutiv. Imaginile câștigătoare ale celei mai importante expoziții de fotografie sunt expuse la Muzeul Național de Istorie a Moldovei.