Declarație de solidarizare cu jurnaliștii redacției Zona de Securitate

Centrul pentru Jurnalism Independent, alături de organizațiile neguvernamentale de media cosemnatare, Între care și Asociația Media-Guard, își exprimă solidaritatea cu echipa instituției media Zona de Securitate și condamnă presiunile și actele de intimidare exercitate de primarul localității Varnița, Alexandr Nichitenco, în legătură cu desfășurarea unei campanii publice de informare privind situația energetică din regiunea transnistreană.

Un banner cu mesajul „Când nu plătești pentru gaze cu bani – plătești cu viitorul”, dezinstalat după câteva ore. Portalul Zona de Securitate denunță „presiuni și intimidări”

Un banner cu textul „Când nu plătești pentru gaze cu bani – plătești cu viitorul”, instalat de redacția Zona de Securitate în satul Varnița, controlat de autoritățile constituționale, a fost dat jos după câteva ore. Instituția de presă a denunțat în dimineața zilei de miercuri, 14 mai, „presiunile și amenințările exercitate” de primarul localității Varnița, Alexandr Nichitenco, în legătură cu bannerul informativ instalat pe 13 mai în cadrul campaniei media dedicată locuitorilor regiunii transnistrene.

Ziua Libertății Presei: solidari pentru adevăr

Astăzi marcăm Ziua Internațională a Libertății Presei, instituită în 1993 pentru a celebra un drept fundamental și a reaminti lumii întregi cât de importantă este o presă liberă și independentă într-o societate care se vrea democratică.

Jurnaliști de la portalul românesc PressOne, amenințați cu moartea, după publicarea investigațiilor despre gruparea neo-nazistă „Unitatea 731”

Jurnaliștii de la portalul românesc PressOne, Răzvan Filip și Renata Mogîldea, sunt amenințați, din nou, cu moartea, după publicarea investigațiilor despre gruparea neo-nazistă „Unitatea 731”.

„E până la 12 programul la primărie astăzi”. Primăria Chișinău îngrădește accesul la informație de interes public

O solicitare de informații transmisă de Ziarul de Gardă în adresa Primăriei Municipiului Chișinău, vineri, 25 aprilie, ora 11:55, va fi înregistrată abia peste patru zile – marți, 29 aprilie 2025, pentru că… e zi scurtă.

„E până la 12 programul la primărie astăzi”, iar „programul de înregistrare a petițiilor/solicitărilor a funcționat până la 11:45”, ne-a comunicat Vasile Chirilescu, specialist principal pentru relaţia cu mass-media în cadrul Primăriei Municipiului Chișinău.

Vineri, 25 aprilie 2025, ora 11:55, în procesul de documentare a unui subiect de interes public, Ziarul de Gardă a transmis prin email o solicitare de informații către Primăria Municipiului Chișinău.

35 de minute mai târziu, telefonat de reportera ZdG pentru a confirma recepționarea emailului, Vasile Chirilescu ne-a comunicat că „e până la 12 programul la primărie astăzi”, adăugând că această prevedere este „conform Codului Muncii”.

Ulterior, Chirilescu ne-a transmis un mesaj prin care ne anunță că solicitarea de informații va fi înregsitrată abia marți, 29 aprilie 2025, întrucât astăzi, 25 aprilie, este zi scurtă.

„Solicitarea va fi înregistrată marți conform legii a doua zi după ziua de odihnă. Pentru ca programul de înregistrare a petițiilor/solicitărilor a funcționat până la 11:45. Astăzi este zi prescurtată conform contractului colectiv de muncă”, ne-a comunicat Vasile Chirilescu.

I-am solicitat lui Vasile Chirilescu să ne transmită fie citat, cu indicarea numărului articolului sau punctului din Contractul Colectiv de Muncă, fie o fotografie a actului care stipulează că astăzi, vineri, 25 aprilie 2025, zi care NU este înainte de sărbătoare, este scurtată cu CINCI ore.

Contractul Colectiv de Muncă transmis de Vasile Chirilescu este întcomit pentru anii 2018-2022, însă, potrivit lui, există un punct potrivit căruia acesta este prelungit până la negocierea unui alt contract.

Potrivit actului transmis, „durata muncii zilnice în ajunul zilelor de sărbătoare nelucrătoare – Paște, Paștele Blajinilor, Nașterea lui Isus Hristos și Hramul Chișinăului se reduce cu PATRU ore”.

Potrivit Tatianei Macovei, doctor în drept, conferențiar universitar, scurtarea cu cinci ore a zilei de muncă reprezintă o reducere semnificativă. Macovei spune însă că o astfel de măsură poate fi legală dacă ea este stipulată în prevederile actelor normative interne ale autorității publice. Totuși, adaugă Tatiana Macovei, ziua de vineri, 25 aprilie, nu reprezintă ajunul unei zile de sărbătoare, pentru a putea fi aplicată reducerea zilei de lucru.

„Potrivit Codului Muncii, în ajunul zilelor de sărbătoare nelucrătoare, programul de muncă se reduce cu minim o oră, însă ziua de 25 aprilie 2025 nu poate fi catalogată drept zi în ajunul zilei de sărbătoare Paștele Blajinilor, deoarece avem o zi de sâmbătă, 26 aprilie 2025, care face imposibilă aplicarea garanției din articolul 102. 

Totuși, în ipoteza în care, la nivel de primărie, este adoptat Contractul Colectiv de muncă sau un regulamentul intern în care sunt prevăzute situații în care se reduce ziua de muncă, cum ar fi în cazul abordat, astăzi 25 aprilie, chiar dacă nu este o zi ce precedă ziua de sărbătoare nelucrătoare, Paștele Blajinilor, în acest caz, vor avea prioritatea prevederile actelor normative interne ale autorității publice”, explică pentru ZdG Tatiana Macovei, doctor în drept, conferențiar universitar.

ONG-urile de media condamnă aprobarea restricțiilor abuzive privind accesul presei în sediile instanțelor judecătorești și cer CSM să anuleze neîntârziat reglementările

Centrul pentru Jurnalism Independent, alături de organizațiile cosemnatare, între care Asociația Media-Guard, condamnă aprobarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unor reglementări abuzive privind accesul presei în sediile instanțelor judecătorești și cere anularea neîntârziată a acestora.

Apel privind fortificarea măsurilor de siguranță și protecție a jurnaliștilor

Pe fundalul sporirii numărului de cazuri de intimidare a jurnaliștilor, Centrul pentru Jurnalism Independent, alături de organizațiile cosemnatare, între care și Asociația Media-Guard, face apel către autoritățile Republicii Moldova să fortifice, în regim prioritar, garanțiile legale privind siguranța și protecția jurnaliștilor pentru a redresa amenințările emergente la adresa presei și a contracara cultura impunității.

„Îți știu adresa” – fondatorul Nokta, Mihail Sirkeli, a fost amenințat de boți de pe Telegram după ce a criticat-o pe Irina Vlah

Contul de Telegram al directorului portalului media Nokta, Mihail Sirkeli, a fost atacat joi, 3 aprilie, de boți, scrie Nokta.

Potrivit Nokta, lui Mihail îi scriu „străini”, care îl amenință și insultă. Zeci de nume și sute de mesaje provin de la utilizatori fără avatare și cu porecle generate aparent aleatoriu.

Ulterior, atacatorii au început să atace e-mailul lui Mihail și să efectueze apeluri de la numere străine.

Potrivit Nokta, nu este clar cine se află în spatele atacului, dar, după cum ne amintim, atacurile asupra presei și utilizarea boților în rețelele sociale sunt tacticile preferate ale echipei lui Ilan Șor și ale forțelor pro-ruse din Găgăuzia și din întreaga R. Moldova, în general. Astăzi, amenințările la adresa lui Mihail au „coincis” cu lansarea publicației sale cu referire la un articol din Nokta despre comportamentul nepotrivit ai fostei bașcane Irina Vlah în comunicarea cu jurnalista Natalia Zaharescu de la Ziarul de Gardă.

„Un partid de huligani care încearcă să vorbească despre inimă. Șapte persoane au înconjurat-o pe jurnalistă și, în loc să-i răspundă la întrebare, au început s-o insulte și s-o umilească. Jurnalista este singură, ei sunt șapte. Jurnalista îi pune o întrebare lui Vlah, iar ca răspuns toți cei șapte o atacă pe jurnalistă. Acesta nu este un partid – este o bandă de huligani.

După 20 de ani în politică, Irina Vlah nu se mai sfiește să își arate adevărata față. Comportamentul de care a dat dovadă în discuția cu jurnalista Natalia Zaharescu de la Ziarul de Gardă arată adevărata ei natură. Ea a ascuns-o cu multă abilitate în toți cei 20 de ani de politică. Mai întâi cu comuniștii, stând în umbră. Apoi a ascuns-o foarte abil ca bașcană, vorbind cu ambasadorii. Îmi imaginez cum se zvârcolea că nu putea să-și arate adevărata față – „tu ce, eu ce, da tu ce…” și de la faptul că trebuia să se prefacă a fi decentă. Vlah a ascuns-o cu abilitate, neparticipând la dezbateri și comunicând doar cu presa loială, care nu punea întrebări incomode. În Găgăuzia nu a fost dificil să facă acest lucru, având în vedere că Vlah controla 80% din mass-media din autonomie.

Apropierea dintre Irina Vlah și Șor, care, în opinia mea, este evidentă și dovedită, despre care Natalia Zaharescu a încercat să o întrebe pe Vlah, o aduce pe Vlah în armonie cu ea însăși. Ea nu mai trebuie să se prefacă a fi decentă, se poate comporta ca în stradă – poate fi nepoliticoasă cu jurnaliștii, să trimită slugile asupra lor. Au venit și cu o tachinare? Creativ, totuși.

M-a amuzat mai ales întrebarea adresată Nataliei Zaharescu – de unde sunteți? Nu e vorba doar de ignoranță, ci de dorința de a umili o jurnalistă care reprezintă cea mai autorizată presă de investigații din țară, o jurnalistă cu nume și autoarea uneia dintre cele mai mediatizate investigații de anul trecut despre plasa lui Șor”, se arată în postarea lui Mihail Sirkeli.

Postarea vine după ce Ziarul de Gardă a constatat că nu mai puțin de 27 de persoane din grupul de inițiativă al Irinei Vlah au candidat, dețin sau au deținut funcții elective, fiind înaintați de fostul Partid „Șor”, Partidul „Șansă” și Partidul „Renaștere”, care fac parte din Blocul „Victorie”,  controlat de Ilan Șor și lansat în politica moldovenească de la Moscova. Unii dintre ei conduc organizații teritoriale și primare ale Partidului „Inima Moldovei” al fostei bașcane a regiunii găgăuze, Irina Vlah. Solicitată de ZdG, Irina Vlah a spus că aceste date sunt  false și a lansat atacuri asupra Ziarului de Gardă, împreună cu alți membri ai echipei sale.