ONG-urile de media condamnă restricțiile ilegale impuse de Tiraspol în raport cu presa și solicită autorităților legitime ale statului să intervină

Organizațiile neguvernamentale de media, între care și Asociația Media-Guard, condamnă perpetuarea practicilor abuzive și ilegale din partea Tiraspolului în raport cu jurnaliștii și cer autorităților constituționale ale Republicii Moldova să asigure cetățenilor săi drepturile și libertățile garantate de lege.

ONG-urile de media condamnă comportamentul inadecvat al ministrului Vladimir Bolea, care a utilizat expresii necenzurate la adresa unui jurnalist

Organizațiile neguvernamentale de media, între care și Asociația Media-Guard, condamnă atitudinea inadmisibilă a ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, în raport cu jurnalistul care i-a adresat întrebări la conferința de presă de joi, 14 septembrie, și care a fost înjurat de demnitar.

ONG-urile de media condamnă acțiunile primarului s. Costești de îngrădire abuzivă și nejustificată a accesului jurnaliștilor la informații de interes public

Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media, între care și Asociația Media-Guard, condamnă tentativa primarului satului Costești, Vasile Borta, de a împiedica accesul jurnaliștilor la proiectele de decizii ale Consiliului sătesc și solicită alesului local să respecte obligațiile ce decurg din legislația privind transparența în procesul decizional.

Problemele mass-media, văzute cu ochii jurnaliștilor

În august 2022, Asociația Media-Guard a instituit o nouă rubrică pe portalul său, în care jurnaliști cu experiență scriu editoriale despre subiecte de interes pentru colegii de breaslă. Editorialele se axează pe subiecte de interes pentru redacțiile din Chișinău și din țară, problemele comune cu care se confruntă breasla și care trebuie discutate, între care insuficiența profesioniștilor, sustenabilitatea portalurilor de știri independente, monopolul pe piața publicitară, furtul de conținut, arderea profesională și altele. Reporteri, redactori, editori, cameramani, prezentatori sau șefi de instituții media lansează dezbateri și încearcă să găsească soluții pentru a face mai eficientă munca jurnaliștilor.

Indicele Libertății Presei pentru 2023. Jurnalismul, afectat de dezinformare şi propagarea ştirilor false

Indicele libertății presei, publicat de Organizația internațională Reporteri fără Frontiere  (RFF) la 3 mai 2023, relevă că libertatea presei şi calitatea informaţiei sunt afectate, la nivel mondial, de dezinformare şi propagarea ştirilor false, prezentate ca adevărate, prin intermediul internetului şi al noilor tehnologii. În plus, în două treimi din cele 180 de țări evaluate, „actorii politici au fost adesea sau sistematic implicați în campanii masive de dezinformare sau propagandă”, fapt care diluează substanțial diferența dintre informațiile corecte și cele false, consemnează indicele RFF. Republica Moldova a urcat în Indicele Libertății Presei de pe locul 40, în 2022, pe locul 28 în acest an. 

Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova: practici abuzive din partea autorităților, derapaje ale politicienilor și obstrucționarea securității cibernetice

Nouă organizații neguvernamentale de media, între care și Asociația „Media-Guard”, semnalează că mai multe probleme ce afectează mass-media, cum ar fi reziliența redusă a presei la situațiile de criză, lipsa sustenabilității financiare, obstrucționarea dreptului de acces la informație și erodarea încrederii publicului în informații, persistă și necesită să fie soluționate eficient și prompt. Constatările se regăsesc în Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova pentru perioada 3 mai 2022 – 3 mai 2023, document lansat cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, proclamată de Adunarea Generală a ONU acum trei decenii.

(VIDEO) Mass-media de interes public, în criză de jurnaliști: motive și soluții

Scăderea demografică, salariile relativ mici, lipsa motivației și așteptările nerealiste ar fi câteva dintre motivele din care studenții facultăților de jurnalism sau tinerii specialiști nu ajung în redacțiile independente, care în ultimii ani se confruntă cu o criză de cadre. Sunt constatările unor manageri ai redacțiilor independente, ale studenților și profesorilor facultăților de jurnalism care au participat recent la o dezbatere organizată de Asociația Media-Guard, parteneră a ZdG.

„E nevoie de oameni noi, care să aibă entuziasm să vină, să ducă mai departe jurnalismul de investigație, dar, din păcate, e foarte greu să-i găsești”, spune Victor Moșneag, redactorul-șef al Ziarului de Gardă.

Managerii unor instituții mass-media de interes public sunt de părere că studenții la jurnalism au așteptări nerealiste de la meserie, nu înțeleg rolul meseriei de jurnalist, care în ultima perioadă și-a pierdut prestigiul, nu sunt suficient de motivați și interesați să depășească barierele, să persevereze și să livreze produse de calitate. Asta, în mare parte, se întâmplă din cauza incompatibilității curriculei universitare cu realitatea din redacții și cu necesitățile obiective ale jurnalismului contemporan.

„Este o altă generație. Noi le spunem generația de puf, generația de nea, care nu tolerează să îi faci observații”, a menționat Galina Munteanu, producătoare de știri la TV8.

Pe de altă parte, scăderea demografică, precum și plecarea din țară a tinerilor pentru studii, respectiv, pentru muncă și trai, au dus la scăderea drastică a numărului de studenți în ultimii ani, spun decanii facultăților de jurnalism.

„Este vorba despre acea mare diferență între numărul de studenți înmatriculați la studii în 2015 și, în mai puțin de 10 ani, avem un număr de studenți înmatriculați la studii care a scăzut de șase ori”, a subliniat Victoria Bulicanu, decana Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea de Stat.

„Cea mai mare provocare pentru o facultate este numărul extrem de redus de studenți. A fi jurnalist în Republica Moldova nu mai este în vogă”, spune și Viorica Țîcu, decana Facultății Relații Internaționale, Științe Politice și Jurnalism a ULIM.

Profesioniștii din presă confirmă fenomenul: „La nivel de societate am omis problema asta s-o vedem cu zece ani în urmă, odată cu marea migrație a oamenilor din această țară. Au plecat familii, copii, viitorii tineri pe care am fi putut să-i angajăm”, spune Irina Ghelbur, directoare Agora.

În același timp, salariile relativ mici din redacțiile independente, volumul mare de lucru în condiții de stres și oboseala cronică ar fi motivele din care tinerii reporteri abandonează jurnalismul și aleg alte domenii de activitate.

Printre soluțiile invocate de participanții la dezbatere se numără promovarea meseriei și a rolului jurnalistului, precum și susținerea de către stat a domeniului prin taxe după modelul IT, pentru a crea posibilități de mărire a salariilor jurnaliștilor. În același timp, mai spun managerii instituțiilor de presă care au participat la discuții, instituirea unui program mai flexibil la facultate pentru studenții la jurnalism i-ar ajuta să obțină mai multă experiență și să se încadreze în câmpul muncii de pe băncile facultății.

Declarație de solidarizare cu jurnalistul Mihail Sirkeli

Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media se solidarizează cu jurnalistul Mihail Sirkeli, redactorul portalului Nokta.md din UTA Găgăuzia, și cer politicienilor și altor activiști politici din autonomie să înceteze atacurile și intimidările jurnaliștilor incomozi, respectând dreptul constituțional la exprimarea liberă a opiniilor.

Jurnaliștii de investigație reclamă lipsa de transparență în domeniul achizițiilor desfășurate de întreprinderile cu capital de stat

Jurnaliștii de investigație au discutat provocările în documentarea articolelor despre achizițiile publice în cadrul unui eveniment, organizat de Asociația Media-Guard, la care au participat și reprezentanții instituțiilor responsabile. Lipsa informațiilor despre achizițiile efectuate de către întreprinderile de stat a fost printre principalele subiecte discutate.