Măsuri legale și opțiuni de protecție reală pentru jurnaliștii hărțuiți în mod repetat

Într-un context în care jurnaliștii din Republica Moldova se confruntă tot mai des cu forme repetate de hărțuire – fie în spațiul fizic, fie online –, avocatul Vadim Vieru, consultat de Asociația Media-Guard, reamintește că „legislația R. Moldova oferă deja instrumente legale care pot fi activate pentru protejarea jurnalistului și tragerea la răspundere a hărțuitorului”. Totuși, aplicarea acestor mecanisme rămâne fragilă și adesea ineficientă, dacă victima nu le pune în aplicare.

Pașii legali de urmat în caz de hărțuire repetată

Primul pas, subliniază avocatul, este depunerea unei plângeri la poliție cât mai curând. „Plângerea trebuie să descrie detaliat incidentele – fie că este vorba despre mesaje, apeluri, comentarii online, amenințări –, cu indicarea autorilor dacă sunt cunoscuți. Este important să menționați calitatea de jurnalist și faptul că acțiunile pot constitui o infracțiune prevăzută de Codul penal – intimidarea jurnalistului (art. 180/1)”, spune Vadim Vieru.

Legea presei din R. Moldova garantează explicit „protecția onoarei, demnității, sănătății, vieții și bunurilor jurnalistului”. Autoritățile au obligația să trateze cu prioritate asemenea sesizări.

Intimidarea jurnalistului: încadrarea penală și pedepse

Potrivit avocatului Vieru, „intimidarea jurnalistului este incriminată penal în Republica Moldova. Articolul 180/1 din Codul penal prevede amenzi între 500 și 650 de unități convenționale și interdicția de a ocupa anumite funcții pe până la 2 ani. Dacă agresorul este funcționar public, sancțiunile cresc.”

Mai mult, dacă intimidarea include violență fizică, amenințări cu distrugerea echipamentului sau alte forme grave de abuz, legea prevede sancțiuni și mai dure: „amenzi între 750 și 1350 de unități convenționale și interdicții de până la 5 ani pentru funcții publice”, explică avocatul.

În paralel, amenințările directe – cu vătămare corporală sau chiar moartea – intră sub incidența articolului 155 (amenințarea), care poate fi invocat separat în plângerea depusă.

Introducerea infracțiunii de persecutare

„În curând, Codul penal urmează să includă o nouă infracțiune – persecutarea, cunoscută și sub numele de ‘stalking’. Aceasta va acoperi inclusiv urmărirea online, contactarea repetată, distribuirea fără consimțământ a informațiilor sau imaginilor intime ale victimei. Va fi o armă legală puternică pentru jurnaliștii hărțuiți sistematic”, afirmă Vadim Vieru.

Potrivit proiectului legislativ, persecutarea va fi pedepsită cu amendă de până la 50.000 lei, muncă neremunerată în folosul comunității sau chiar închisoare de până la 5 ani.

Probele – esențiale în anchetă

„Autoritățile pot porni urmărirea penală doar dacă există o sesizare. Chiar dacă jurnalistul nu are toate dovezile, este important să depună plângerea – procurorii au obligația de a investiga și strânge probele necesare”, punctează avocatul.

Totuși, el recomandă ca jurnalistul să adune din start cât mai multe dovezi: capturi de ecran, înregistrări, e-mailuri, liste de martori. „Este crucial să demonstrați caracterul repetitiv și amenințător al comportamentului agresorului.”

Sprijin juridic specializat

În Moldova există organizații care oferă consiliere juridică gratuită jurnaliștilor. Vadim Vieru subliniază că „resurse precum programul Juristul Presei de la Centrul pentru Jurnalism Independent pot fi de un real ajutor. Un avocat poate redacta plângerea într-un mod solid, sugera încadrarea juridică corectă și însoți jurnalistul în proces”.

Este, de asemenea, recomandat ca jurnalistul hărțuit să informeze redacția sau asociațiile profesionale din care face parte. „Solidaritatea breslei poate avea un efect de descurajare asupra agresorului.”

Unde și cum se depune plângerea

„Plângerea se depune la Inspectoratul de Poliție corespunzător domiciliului sau locului unde a avut loc incidentul. Se poate face în scris, cu semnătură, sau verbal, fiind consemnată de ofițerul de serviciu. Ideal este ca jurnalistul să menționeze clar: calitatea de jurnalist, detaliile incidentelor, identitatea agresorului (dacă este cunoscută) și încadrarea penală sugerată”, afirmă Vadim Vieru.

În unele cazuri, plângerea poate fi transmisă și online, dar este important ca victima să verifice dacă secția de poliție acceptă sesizările în format digital.

Ce se întâmplă cu faptele de calomnie?

Potrivit avocatului, „defăimarea nu mai este infracțiune penală în Moldova, dar este prevăzută ca faptă contravențională (art. 70 din Codul Contravențional). Poliția poate aplica o amendă, iar victima are dreptul să deschidă și un proces civil pentru daune morale.”

Este, deci, posibil ca o plângere privind hărțuirea să ducă fie la o anchetă penală, fie – dacă nu sunt întrunite condițiile – la o sancțiune contravențională.

Eficiența reală a sistemului

Deși legislația pare solidă pe hârtie, Vadim Vieru avertizează că aplicarea legii rămâne inegală: „Articolul 180/1 există din 2013, dar nu avem o jurisprudență consistentă. Foarte puține cazuri au ajuns în instanță. Din păcate, multe plângeri sunt tratate formalist sau cu întârziere.”

Avocatul subliniază că „problema vine și din reticența jurnaliștilor de a raporta, dar și din lipsa de pregătire a unor anchetatori sau din dificultățile tehnice de identificare a agresorilor online.” Totuși, el vede și semne de progres: „introducerea conceptului de persecutare și ratificarea Convenției de la Istanbul sunt pași în direcția corectă.”

Măsuri de protecție pe durata procesului

În cazuri grave, în care jurnalistul se simte în pericol imediat, „apelați 112 fără ezitare. Poliția poate interveni și poate impune restricții provizorii asupra agresorului – mai ales dacă există pericolul escaladării.”

Vadim Vieru explică faptul că, „deși ordonanța de protecție e gândită pentru violența domestică, se pot aplica și alte măsuri restrictive în cadrul procesului penal – de exemplu, control judiciar cu interdicția de a contacta victima.”

Ce mai poate face jurnalistul imediat?

Avocatul recomandă și câteva acțiuni paralele:

• Blocarea și raportarea agresorului online – dar doar după salvarea probelor;
• Curățarea datelor personale de pe rețelele sociale – pentru a limita expunerea;
• Implicarea redacției – care poate filtra comentariile și emite reacții publice;
• Sprijin emoțional – „nu ezitați să discutați cu un psiholog sau cu o persoană de încredere. Hărțuirea afectează grav sănătatea psihică, iar sprijinul e vital”, spune Vadim Vieru.

Republica Moldova dispune de un cadru legal care permite protejarea jurnaliștilor hărțuiți, dar aplicarea acestuia depinde de acțiunea imediată a victimei și de responsabilitatea autorităților. „Fără plângeri și fără presiune publică, autorii nu sunt sancționați. Victimele trebuie să înțeleagă că au drepturi și opțiuni – iar comunitatea media trebuie să le fie alături”, subliniază avocatul Vadim Vieru.

Raportarea nu este doar un act de autoapărare, ci și un semnal că hărțuirea nu va fi tolerată. Este nevoie de curaj, dar și de solidaritate și de perseverență – doar așa mecanismele legale pot funcționa cu adevărat.