Respectul pentru suferința umană, verificarea faptelor și etica, printre cele mai încălcate reguli în presă în 2025
Goana după vizualizări, publicarea de detalii intime despre victime, imagini violente scoase din context și materiale insuficient verificate au dominat derapajele jurnalistice din 2025. Constatările Consiliului de Presă arată că încălcările Codului deontologic rămân frecvente, în special în subiectele sensibile, iar unele redacții continuă să sacrifice rigoarea profesională în favoarea audienței rapide.
Pe parcursul anului 2025, Consiliul de Presă a examinat un număr semnificativ de sesizări și autosesizări privind modul în care mass-media a reflectat subiecte de interes public. Potrivit președintei Consiliului, Viorica Zaharia, cele mai multe constatări au vizat încălcări grave ale regulilor deontologice în relatările despre tragedii, accidente, abuzuri sau tentative de suicid.
„Din păcate, o serie de site-uri care publică știri, căutând o creștere rapidă a audienței, manifestă o lipsă totală de respect față de suferința umană”, a explicat Viorica Zaharia. În mai multe cazuri analizate în acest an, presa a insistat pe detalii intime despre victime, inclusiv informații neverificate sau false, fără a evalua impactul acestor dezvăluiri asupra celor care au supraviețuit sau asupra familiilor îndoliate.
Consiliul de Presă s-a autosesizat frecvent în 2025 în situații în care materialele publicate vizau contexte sensibile. Un exemplu invocat de președinta instituției este publicarea unor imagini cu violență asupra unui minor, difuzate exclusiv pentru potențialul lor de a genera trafic. „Jurnaliștii nu s-au interesat unde a avut loc incidentul, cine este copilul și când s-a întâmplat. Imaginile erau vechi, dar au fost publicate doar pentru a face vizualizări”, a precizat Zaharia.
Printre cele mai des constatate încălcări se regăsește, ca și în anii precedenți, nerespectarea articolului 2.7 din Codul deontologic, care obligă jurnalistul să pună la îndoială informațiile colectate și să solicite punctul de vedere al tuturor părților relevante. Consiliul a constatat că inclusiv în materiale de investigație, considerate genuri jurnalistice complexe, unii autori nu verifică informațiile din surse multiple și nu cer reacția persoanelor vizate, ceea ce duce la materiale părtinitoare și, uneori, la strecurarea unor falsuri sau aproximări.
„Surprinzător, dar încă avem jurnaliști care investighează subiecte relevante, dar uită să pună la îndoială informațiile descoperite”, a subliniat Viorica Zaharia, avertizând că astfel de practici pot compromite nu doar un material punctual, ci și încrederea publicului în jurnalismul de investigație, în ansamblu.
Printre abaterile mai rare, dar semnificative, Consiliul de Presă a consemnat în 2025 și un caz de preluare camuflată a conținutului jurnalistic. Este vorba despre copierea unor materiale fără indicarea sursei, în cazul redacției „Timpul”, care a preluat conținut de la „Rezina în Obiectiv”, fapt calificat drept încălcare a normelor deontologice privind onestitatea profesională și respectarea muncii colegilor de breaslă.
Pe lângă examinarea sesizărilor, Consiliul de Presă a continuat, pe tot parcursul anului, să explice în cadrul ședințelor și al intervențiilor publice cum se traduc derapajele mediatice în viața reală a celor afectați. „Încercăm constant să arătăm cât de dureroase pot fi aceste abordări pentru victime și pentru familiile lor”, a menționat președinta Consiliului, subliniind rolul educativ al instituției în raport cu redacțiile și jurnaliștii.
