Indicele mondial al Libertății Presei 2026: R. Moldova revine pe locul ocupat acum doi ani, după ce a urcat patru poziții

R. Moldova a revenit pe locul 31 în clasamentul mondial al libertății presei, poziție ocupată în 2024. Mai exact, în 2026, R. Moldova a urcat cu patru locuri, după ce în 2025 s-a clasat pe locul 35. Pentru prima dată în istoria clasamentului mondial al libertății presei realizat de „Reporteri fără frontiere“ (RSF), peste jumătate din țările lumii se încadrează acum în categoriile „dificil“ sau „foarte grav“ în ceea ce privește libertatea presei.

Cel mai mare salt și cea mai bună poziție a fost ocupată de R. Moldova în 2023, când s-a plasat pe locul 28, de la 40 ocupat anterior.

Potrivit unui comunicat de presă emis de RSF, în ultimii 25 de ani, scorul mediu al tuturor celor 180 de țări și teritorii incluse în Index nu a fost niciodată atât de scăzut. Începând din 2001, extinderea unui arsenal legislativ din ce în ce mai restrictiv — în special a celui legat de politicile de securitate națională — a erodat constant dreptul la informare, chiar și în țările democratice. Indicatorul juridic al Indexului a înregistrat cea mai mare scădere în ultimul an, „un semn clar că jurnalismul este din ce în ce mai criminalizat la nivel mondial”. În America, situația a evoluat semnificativ, Statele Unite coborând cu șapte locuri, iar mai multe țări din America Latină alunecând tot mai adânc într-o spirală a violenței și represiunii.

R. Moldova: „Controlul exercitat de oligarhi și liderii politici a scăzut în ultimii ani”

Spațiul media din R. Moldova este polarizat între taberele pro-ruse și cele pro-occidentale, însă controlul exercitat de oligarhi și liderii politici asupra orientării editoriale a scăzut în ultimii ani, notează RSF.

Spațiul mediatic

„La fel ca țara însăși, spațiul mediatic este polarizat și marcat de influența lui Ilan Șor, un oligarh pro-Kremlin condamnat pentru fraudă și spălare de bani în Moldova și căutat la nivel internațional. Imperiul mediatic construit în ultimii ani de companii legate de Șor a fost slăbit de suspendarea licențelor a șase posturi de televiziune, printre care TV6 și Orizont TV, în decembrie 2022 și noiembrie 2023. Licențele altor patru posturi legate de Vladimir Plahotniuc — un oligarh și fost lider al Partidului Democrat din Moldova, care se află în detenție sub acuzații de corupție — au fost, de asemenea, suspendate în noiembrie 2023. Conținutul unora dintre aceste mass-media a migrat online pe site-urile lor web și pe rețelele de socializare”.

Contextul politic

„În timp ce unele mass-media independente îndrăznesc să abordeze subiecte care pun autoritățile într-o situație jenantă, multe se limitează la a urma agenda administrației naționale. Majoritatea mijloacelor de informare în masă deținute de politicieni urmează agenda partidelor lor politice. După decembrie 2023, când a fost ridicată starea de urgență impusă ca urmare a invaziei pe scară largă a Rusiei în țara vecină, Ucraina, autoritățile au modificat dispozițiile legale care permiteau suspendarea mai multor canale de televiziune fără o transparență suficientă în procesul decizional. Măsurile luate de Consiliul Audiovizual au înăsprit controlul asupra dezinformării și discursului instigator la ură și au slăbit mijloacele de informare în masă care difuzează conținut propagandistic produs în Rusia”.

Cadrul juridic

„Libertatea presei și dreptul la informare sunt garantate de lege, iar bunele practici sunt încurajate printr-un cod deontologic jurnalistic. Cadrul juridic a fost revizuit și aliniat la standardele europene, permițând radiodifuzorilor publici să funcționeze cu o mai mare autonomie instituțională și cu o interferență politică redusă. Cu toate acestea, accesul la informație este uneori subminat, iar procesele arbitrare de calomnie sunt frecvente. Cadrul juridic stabilit la sfârșitul anului 2023, care vizează blocarea canalelor ale căror licențe au fost suspendate în timpul stării de urgență, constituie un motiv de îngrijorare”.

Contextul economic

„Confruntate cu un mediu economic dificil și slăbite de prăbușirea pieței publicitare din cauza războiului din Ucraina, mass-media independente duc lipsă de resurse și se confruntă cu dificultăți financiare. În consecință, acestea se confruntă cu dificultăți în recrutarea de personal calificat capabil să ofere servicii de calitate, iar multe dintre ele solicită sprijin financiar din partea donatorilor străini”.

Contextul sociocultural

„Deși mediul sociocultural rareori îi împiedică pe jurnaliști să-și desfășoare activitatea, anumite subiecte, precum războiul purtat de Rusia în Ucraina, sunt sensibile. Acoperirea acestor subiecte poate duce la autocenzură, precum și la denigrarea mass-mediei pe criterii etnice, religioase sau de gen”.

Siguranța

„Jurnaliștii pot fi ținta insultelor și intimidărilor din partea politicienilor. Susținătorii acestora recurg uneori la hărțuirea cibernetică împotriva reporterilor considerați ostili ideilor lor. Accesul jurnaliștilor în regiunea transnistreană, o zonă separatistă din estul țării susținută de Rusia, este supus unei acreditări speciale”.