Cât de importante sunt rețelele de socializare pentru promovarea produselor media
În Republica Moldova, dar și peste tot în lume, cea mai mare parte din instituțiile media (TV, radio sau publicațiile periodice) au pagini pe rețelele de socializare prin intermediul cărora își promovează conținutul. Această practică a devenit necesară odată cu evoluția internetului și schimbările tehnologice care s-au produs de-a lungul anilor.
Conform companiei DataReportal, specializată în furnizarea datelor și perspectivelor în social media (SM), marketing digital etc., în luna ianuarie 2023, 59,4% din întreaga populație a Globului reprezintă utilizatori activi ai rețelelor de socializare. Nu avem date exacte despre numărul de utilizatori ai rețelelor în Republica Moldova, însă cert este faptul că și noi avem mulți oameni care accesează Facebook-ul, Instagram-ul sau alte rețele de socializare cel puțin o dată pe săptămână.
Oamenii utilizează aceste platforme media digitale pentru a fi la curent cu știrile de ultimă oră sau pentru a citi/urmări reportaje, interviuri sau alte produse media. De cele mai multe ori ele conțin aceeași informație ca și media tradițională, doar că sunt livrate într-un stil diferit, mai atractiv.
Una dintre diversele metode de a face un produs media mai atrăgător și lizibil este prin utilizarea noilor platforme de software. „Valul de inovații tehnice este deja aici – și nu vorbim despre metavers”, spune Nic Newman de la Reuters Institute. Progresele extraordinare ale inteligenței artificiale (IA) din ultimii ani au scos la iveală atât oportunități, cât și provocări pentru jurnalism.
Newman e de părerea că IA oferă editorilor șansa de a furniza informația în mai multe formate și mai personalizat, pentru a preveni fragmentarea canalelor și supraîncărcarea de informații. Aceste noi tehnologii însă vor aduce, de asemenea, întrebări existențiale și etice – împreună cu falsuri mai credibile și greu de demontat și alte produse media sintetice, conchide cercetătorul de la Reuters Institute.
De ce o redacție trebuie să acorde timp rețelelor de socializare?
Răspunsul este evident, pentru a avea audiență și prezență în mediul digital. Nu întotdeauna însă o audiență numeroasă este echivalentul calității produselor media sau al modului de prezentare a acestora.
În ceea ce privește „ambalajul” conținutului media postat pe rețele, indiferent că este o știre, anchetă sau un reportaj, acesta trebuie să întrunească următoarele elemente:
- Să fie shareable (bun de distribuit);
- Să fie linkable (ușor de accesat);
- Să aibă un aspect vizual potrivit (să fie ambalat bine, cu fotografii, titlu, descriere);
- Să fie mobile-friendly (adaptat citirii sau vizionării de pe telefon);
- Să fie interactiv (să vrei să interacționezi, comentezi la acest produs);
- Să fie engagement (să existe un angajament între redacție și public, de exemplu atunci când în fiecare zi la o oră anumită se postează/publică ceva).
Mai mult decât atât, rețelele de socializare facilitează interacțiunea cu publicul/cititorii/ascultătorii. Oamenii vor să știe cine sunt cei care scriu, documentează și redactează articolul. SM poate oferi o viziune de „după cortină” a ceea ce se întâmplă în timpul procesului de lucru al jurnaliștilor. Drept urmare, crește și nivelul de credibilitate al redacției și al jurnaliștilor acesteia.
În plus, deoarece rețelele sociale sunt folosite într-o măsură semnificativă de tineri, este necesar să existe și „conținut specializat” adaptat gusturilor și cerințelor tinerilor de azi, or, până la urmă, unul dintre scopurile mass-mediei este să educe publicul.
Cum redacțiile pot să se „conformeze” trendurilor de pe rețelele sociale?
În momentul de față, conform tendințelor, în topul celor mai populare rețele de socializare în țară se află: Facebook, Instagram, Youtube, Telegram, Odnoklassniki și Tik-Tok. Acest clasament nu neapărat înseamnă că redacția trebuie să aibă un cont pe fiecare dintre aceste platforme, însă, pentru început, specialiștii recomandă ca redacțiile să aibă o prezență online pe cel puțin două sau trei rețele de socializare.
Există diferite metode de a distribui conținutul media pe SM. Printre acestea se numără scrierea unui text succint despre una dintre ideile de bază ale articolului și includerea unui link (de pe site) la postare. De asemenea, se recomandă, dar nu în exces, îndemnul instituției media către urmăritori să comenteze ce cred despre subiectul X sau dacă s-au confruntat și ei cu situația Y.
La ZdG, practicăm tactica de a împărtăși cu urmăritorii și fanii noștri momente speciale din viața redacției. Aniversările, noile recorduri la abonați sau alte evenimente importante sunt captate și distribuite inclusiv pe rețelele noastre de socializare. Cea mai recentă performanță este rotunjirea numărului de abonați pe Facebook la 200 de mii. Împreună cu colega mea, Simona, am elaborat un text scurt și un carton, pentru a celebra alături de cei 200 de mii de oameni care ne urmăresc.
Odată cu începutul războiului din țara vecină, o platformă digitală care a devenit extrem de utilizată este Telegram (TG). TG este un serviciu de mesagerie instantă, ce oferă utilizatorilor posibilitatea să acceseze diverse „canale” în funcție de preferințele lor. De fapt, exemplul Telegramului accentuează esența utilizării rețelelor de socializare pentru instituțiile media – trierea, categorisirea și sumarizarea informației reprezintă, în multe cazuri, cheia succesului în SM.
Bunăoară, uneori o știre importantă se pierde în volumul de informație, iar Telegramul în acest caz ne vine în ajutor. Noutatea despre plata unică de aproape 5 mii de lei pentru diverse categorii are pe TG 19 distribuiri, ceea ce indică un interes sporit și o claritate a informației.
Recomandări și practici generale
Rețelele de socializare sunt, mai mult, o completare/extensie a ceea ce deja există în practică, obiectivele și viziunea unei redacții. Bunăoară, în cazul distribuirii pe SM a unei anchete, pot fi utilizate diverse „șmecherii”, cum ar fi: crearea unui „story” pe Instagram, distribuirea postării inițiale de pe Facebook în diverse grupuri de interes, selectarea unui unghi de vedere mai restrâns în descrierea postării de pe TG etc.
Platforma de Instagram oferă și posibilitatea de a crea diverse „quiz-uri” (chestionare) prin intermediul cărora urmăritorii se pot implica, răspunde la întrebări. Formatul de quiz este potrivit pentru diverse tipuri de produse media, ceea ce îl face versatil, însă nu fiecare articol trebuie prezentat la fel.
Așa cum rețelele de socializare au apărut relativ recent, chiar și specialiștii veterani ai SM se confruntă cu diverse „probleme” sau incertitudini în ceea ce privește funcționalitatea diferitelor platforme media, în special în spațiul nostru. De reținut este faptul că tendințele în SM se schimbă într-un ritm rapid și de multe ori este dificil să prognozezi cum ar trebui să arate sau să fie modificat conținutul.
Cu toate acestea, avem norocul să preluăm tendințe care deja au prins bine, de obicei, în mediul digital din Occident. Astfel, preluând practici noi din afară și combinându-le cu cele deja cunoscute am putea găsi „cheița” către publicul și utilizatorii noștri. Uneori, nu vom izbuti să captivăm publicul printr-o anumită postare care ni se pare aproape perfectă, dar asta poate fi o ocazie să ne cunoaștem publicul mai bine.
