Cum este rolul presei (ne)înțeles de demnitari

Presa de investigație are rolul de a scoate la iveală scheme de corupție, interese ascunse, abuzuri sau cazuri de fraudare a banului public. Jurnaliștii NU trebuie să le facă imagine demnitarilor, să-i laude și să le multiplice mesajele politice. Nu! Rolul presei este de a monitoriza activitatea funcționarilor, plătiți din bani publici, iar acolo unde găsesc scăpări, nereguli sau ilegalități să scrie despre asta. Și s-o facă de fiecare dată, să tragă alarma și să pună, astfel, presiune publică pe autorități, cerându-le să ia decizii în interesul cetățenilor și nu a unor grupuri de interese sau de partid, de exemplu. Asta scrie în manualele de jurnalism – asta ar trebui să se regăsească și în fișa de post a oricărei persoane care deține o legitimație de presă.

Recent, câțiva miniștri și-au arătat public supărarea față de redacția CU SENS, din cauza unor întrebări adresate la conferințe de presă sau a unor investigații publicate. Astfel de comportamente nu fac decât să ne demonstreze, o dată în plus, că mulți dintre cei care dețin o funcție în acest stat nu înțeleg rolul jurnaliștilor în societate, în special al celor de investigație. 

În loc să atragă atenție la problemele semnalate de reporteri, să caute soluții și să dea explicații, preferă să ne atace cu replici de genul: „Sunteți rău intenționați”, „Discreditați”, „Sunteți fără sens”, „Ați scos din context”. 

De obicei, atunci când sunt în opoziție, politicienii par să ne înțeleagă foarte bine munca, dar imediat ce ajung la guvernare, își schimbă atitudinea și se comportă, în mare parte, ca predecesorii lor. Ceea ce ar trebui ei să înțeleagă și nu o fac este că doar atunci când sunt în vizorul presei, au ocazia să își vadă activitatea supusă analizei, fapt ce i-ar ajuta să devină mai responsabili, să nu uite că sunt în slujba cetățenilor și că trebuie să dea socoteală în fața oamenilor, care i-au ales, pentru fiecare cuvânt rostit, promisiune sau faptă. 

Problemele semnalate de jurnaliști sunt, de multe ori, fața nevăzută a lucrurilor pe care unii demnitari ar vrea să o ascundă sub preș, de dragul unei imagini publice fardate. 

Faptul că noi, jurnaliștii, identificăm probleme pe care le scoatem din anonimat, acesta este un indicator clar că autoritățile nu-și fac bine treaba. Or, dacă sistemul ar fi perfect și ar funcționa bine, atunci nu ar mai fi nevoie de presă de investigație. 

Rolul jurnalismului de investigație este unul extrem de important, mai ales, în țări care au o democrație atât de fragilă ca a noastră. Din păcate, în Republica Moldova comunitatea jurnaliștilor de investigație este una mult prea mică. Nu orice redacție își permite să aibă departamente de investigație, munca este una destul de grea și stresantă. Dar cea mai mare problemă este, totuși, lipsa surselor financiare suficiente. 

În mare parte, jurnaliștii fac investigații pe banii adunați din granturi și din donațiile cititorilor , care nu acoperă, de fiecare dată, toate cheltuielile lunare ale redacție. Cu alte cuvinte, asta înseamnă o instabilitate financiară continuă. Deocamdată, doar așa putem face jurnalism independent în Moldova și le mulțumim, pe această cale, donatorilor noștri. De multe ori, anume din cauza acestei instabilități financiare mulți colegi de breaslă aleg să slujească instituțiilor media, controlate  de politicieni sau oameni de afaceri controversați, dar care oferă salarii mari și condiții bune de muncă. 

În Republica Moldova, din păcate, avem prea puțini jurnaliști de investigație sau știriști care să adreseze întrebări incomode. Nu în zadar, mulți demnitari se simt relaxați în raport cu presa. Mai mult, unii încearcă să se împrietenească cu jurnaliștii, crezând, probabil, că astfel aceștia vor fi mai indulgenți cu ei. Ceea ce este total greșit. 

Un jurnalist onest, care respectă Codul Deontologic al Jurnalistului, îi va trata pe toți la fel. Oricum, cei care sunt la Guvernare și care iau acum și aici decizii sunt, de regulă, în vizorul nostru. 

În presa independentă nu e loc de oameni care fac compromisuri, au preferințe politice sau se lasă atrași în jocuri de culise. Din această cauză, probabil, și sunt atât de puțini jurnaliști cu verticalitate în țara noastră. Cu toate acestea, munca celor câteva redacții care fac jurnalism ca la carte, printre care e și redacția CU SENS, are un impact important în societate. De aceea nu vom obosi să luptăm pentru această independență ori de câte ori va fi nevoie. 

Cu cât ne vom simți mai încorsetați, cu atât vom fi mai vigilenți, mai hotărâți să înțelegem de ce se dorește să ni se îngrădească accesul la informații, să nu ni se răspundă la întrebări sau să fim ignorați de autorități, indiferent de culoarea lor politică.