Cum i-am găsit ascunzișul de lux din Israel al lui Ilan Șor?
De două ori am renunțat. Abia din a treia încercare am reușit. Primele indicii le-am găsit în galeria de Instagram a soției sale, interpreta Jasmin. Era începutul anului 2022 și lucram la un alt subiect – despre averile deputaților, Ilan Șor fiind unul dintre ei. Răsfoiam fotografiile artistei de pe Instagram pentru a-i înțelege stilul de viață, locurile și obiectele de lux pe care le are la îndemână ea și familia ei. Pare să fie în codul genetic al unei vedete să-și hrănească armata de urmăritori cu imagini cu tot ce nu vor avea ei vreodată – rochii, bijuterii, mașini, vile. Prin urmare, am găsit suficiente imagini de la care să-mi pornesc ancheta.
Printre fotografiile de la concerte și de la vila din Moscova în care locuiește artista, mi-a atras atenția un grup de imagini. Se repeta în ele vegetația exotică și cerul senin specific unei zone cu climă caldă, dar și bucăți de terasă, bazin, curte, toate arătând scump și păreau să facă parte din aceeași proprietate. Nu era o vilă de vacanță închiriată pentru o săptămână, două. Fotografii de acolo apăreau și în 2019, și în 2020, și în 2021. Am trecut la conturile de Instagram, Telegram, Tik Tok ale copiilor. Imaginea de ansamblu se completa tot mai mult. Am adunat în total peste 200 de fotografii și video-uri. Eram sigură că e aceeași proprietate și sunt suficiente detalii pentru a fi găsită.
Presupunerea logică era că proprietatea se află în Israel, țara a cărui cetățenie o are Ilan Șor, cu o climă subtropicală care se potrivea fotografiilor, iar pandemia a generat un flux mai mare de imagini din același loc.
Am pornit căutările pe Google Maps, scrolând imaginile din satelit, așa cum a făcut RISE Moldova, căutând vilele oligarhului Vlad Plahotniuc din Franța și Elveția, în baza unor fotografii. Dacă s-a putut atunci, de ce nu s-ar putea și de această dată?
Aveam câteva detalii importante de care să mă agăț. Știam forma aproximativă a casei din fotografiile de la terasă, în care apărea lungă, dreaptă, paralelă cu litoralul și suficient de aproape de mare, care se vedea de la etajul doi. Apoi bazinul din curte știam că este dreptunghiular și poziționat perpendicular cu casa. Le-am pus pe toate într-o schiță.
Două zile de căutări frenetice prin imaginile din satelit s-au încheiat cu decizia să abandonez subiectul. Căutam un ac în carul cu fân. Vile cu bazin pe litoralul israelian erau extrem de multe, iar imaginile din satelit de pe Google Maps – prea pixelate.
Peste jumătate de an însă am participat la Conferința Europeană a Jurnaliștilor de Investigație – Dataharvest, care se ține anual în orașul belgian Mechelen. Sute de jurnaliști se adună să facă networking, să afle ultimele noutăți și tehnici ingenioase de investigații și să învețe instrumente noi. Participând la un masterclass despre OSINT, inspirată, i-am cerut trainerului într-o pauză un sfat cum să văd imagini din satelit mai calitative din Israel. Și am primit un site guvernamental cu imagini de o calitate mai bună.
Căutările au reînceput, dar de data asta mai țintit. Am ales să studiez minuțios două orașe de pe litoral, Herzliya și Netanya, în care Ilan Șor fusese fotografiat anterior. Îmi venea greu să cred că politicianul ar fi stat departe de principalul centru economic al țării – Tel Aviv, așa că am mizat mai mult pe Herzliya, aflat la 15 km de Tel Aviv, mai ales că și Jasmin publicase o fotografie cu portul acestui oraș pe fundal. Punct mort din nou. Părea o misiune imposibilă.
Imagine din satelit a orașului Herzliya / Sursa: www.govmap.gov.il
Ultima speranță erau site-urile imobiliare. Muncă mecanică, fără instrumente sofisticate, dar eficientă. Asta a funcționat când căutăm apartamentul deputatului Ion Șpac din Irlanda, având la îndemână doar imagini de la balconul acestuia în care se vedea un bloc vecin.
Vilele de lux au propriile site-uri de specialitate, unde anunțurile nu se amestecă cu cele pentru casele de rând. Așadar, fiecare dintre aceste pagini, care cu galben orbitor chicios, care mai minimaliste, avea cam aceeași listă de vreo zece orașe israeliene cu cartiere de lux și proprietăți scumpe. Nu aveam decât să le iau pe rând, ceea ce am și făcut.
Căutam asemănări cu detaliile pe care le-am extras din fotografiile lui Jasmin și ale copiilor săi, pe care le știam și cu ochii închiși: plăci mari de teracotă gri, curte generoasă, în pantă, scări și poteci din piatră, un balansoar albastru, terasă din sticlă și lista continuă.
Începeam să mă pricep la oferta imobiliară din Israel. Vilele din Herzliya și Netanya aveau loturi mai mici, fiind mai înghesuite, iar cu cât te îndepărtai de Tel Aviv – loturile începeau să depășească 1000 de m2, ceea ce începea să se potrivească cu schița mea. Așa am dat de un anunț imobiliar din orașul Caesarea, aparent popular printre turiști pentru ruinele romane de pe litoral, iar eu aflam despre existența lui abia atunci. Imaginea de copertă care anunța vânzarea unei vile aproape de plajă semăna extrem de mult cu câteva fotografii de la balconul lui Jasmin.
Anunț al unei proprietăți de vânzare în orașul Caesarea / Sursa: www.yokra-estate.co.il
După mai multe căutări avansate pe Google, printre primele imagini a răsărit o fotografie cu un bazin dreptunghiular în fața unei proprietăți cu două etaje, cu terasă din sticlă care semăna izbitor de mult cu toate detaliile vilei în care s-a fotografiat familia Șor. Nu era un anunț de vânzare, ci de dare în chirie.
Deschid fotografiile. BINGO! Potrivire 99,9%. Până și tablourile din interiorul vilei sunt aceleași.
Nu pot divulga în acest editorial toate tehnicile folosite. În schimb, voi povesti despre ele la workshop-urile CU SENS .
Instrumentele open source sunt aici și nu vor dispărea curând. Ce mai așteptăm?
Internetul a schimbat lumea și jurnalismul împreună cu el. Oamenii nu mai sunt singura sursă din care jurnaliștii pot afla ceea ce nu se vrea descoperit. Și e o schimbare de care ar trebui să fim cel puțin entuziasmați. Eu, una, sunt.
Ce veți găsi mai jos este o scurtă pledoarie pentru subiectele jurnalistice realizate în mare parte în baza informațiilor extrase de pe Internet, publice, gratis, la îndemână, care parcă așteaptă ca un cetățean curios sau un jurnalist să dea de ele.
Tehnica a primit și un buzzword – OSINT, de la Open Source Intelligence, ceea ce s-ar traduce drept colectarea informațiilor din surse deschise, termen împrumutat mai degrabă din vocabularul serviciilor secrete, lucru care, evident, nu a fost pe placul tuturor jurnaliștilor, care nu-și doreau o asociere cu serviciile. Așa că mai nou, aceștia au adoptat un alt termen – Open Source Research (rom: cercetări folosind surse deschise).
Folosind Internetul și resursele sale, o echipă de jurnaliști din mai multe țări i-au descoperit pe agenții FSB care l-ar fi otrăvit pe politicianul de opoziție rus, Alexei Navalnîi, dar și pe inginerii ruși care ar fi apăsat de la distanță butonul de lansare pentru mai multe rachete care au lovit Ucraina, lăsând în urmă zeci de morți.
Nu ducem lipsă de exemple nici în presa locală. O fotografie publicată de fostul ministru al Infrastructurii și Drumurilor, Iurie Chirinciuc, fugar fiind, l-a dat de gol în fața jurnaliștilor de la RISE Moldova în 2019. Similar, ZdG a găsit casa în care locuiește deputatul socialist Bogdat Țîrdea în baza unor fotografii pe care acesta le-a postat pe rețelele de socializare.
Totuși, pe lângă posibilitatea de a descoperi subiecte tari și care vor asigura vizualizări, de ce să ne îndreptăm atenția spre Open Source Research?
Deseori oamenii mint
Nu sunt de încredere. Te pot induce în eroare în interviuri, uneori chiar cu rea intenție. Cred că fiecare jurnalist a descoperit asta destul de repede în cariera lui. Pe de altă parte, datele stocate în Internet, precum fotografiile de pe rețelele de socializare și detaliile din ele – nu prea.
Posibilități nelimitate
Pe cât de vast e Internetul, pe atât de ofertant în instrumente este. Din silueta munților se poate determina, folosind imagini din satelit, locul exact în care s-a comis o crimă sau un abuz. La fel, din umbra soarelui se extrag informații despre ora exactă când se petrec faptele. Sunt doar câteva dintre posibilitățile de care s-au folosit jurnaliștii de la BBC Africa Eye într-un subiect de referință din 2018.
Într-un alt caz, pentru a demonstra cum grânele ucrainești sunt furate și transportate în Rusia, o echipă de jurnaliști de la BBC a folosit informațiile disponibile online în timp real despre mișcările navelor cuplate cu imagini din satelit.
Respectiv, posibilitățile de a combina instrumente online sunt nelimitate, iar jurnaliștii de investigație au învățat să le folosească destul de bine.
Open Source Research nu mai este o tehnică de nișă și un hobby al unor ciudați obsedați de Internet. Subiectul nu lipsește de la nicio conferință internațională, destinată jurnaliștilor de investigație și tot mai multe redacții o adoptă la scară largă.
O jurnalistă din departamentul de investigații de la ziarul german Der Spiegel mi-a povestit că unii jurnaliști din echipa lor se specializează pe domenii foarte specifice: spre exemplu, cineva e foarte bun la căutări pe Instagram, altcineva cunoaște trucurile și studiază continuu evoluțiile în domeniul căutărilor avansate pe Google.
Cea mai vestită redacție pentru subiectele pe care le face exclusiv din date deschise, Bellingcat, a pregătit un ghid introductiv foarte bun, o listă imensă de instrumente ordonate pe categorii, iar entuziaștii chiar compilează liste cu exemple de materiale jurnalistice realizate cu ajutorul datelor din Internet.
Avem toate resursele și exemplele la îndemână, nu trebuie decât să ne punem pe treabă.
