Cum reacționează autoritățile la articolele de interes public. Studiu de caz

Autoritățile reacționează într-o mica măsură sau deloc la articolele de interes public. Am consultat cinci redacții independente pentru a afla în ce măsură se autosesizează autoritățile la dezvăluirile pe care le fac jurnaliștii în articolele sale. Este vorba despre Ziarul de Gardă, RISE Moldova, Proiectul media CU SENS, Jurnal TV și Zona de Securitate. Două dintre aceste redacții au precizat că nicio instituție nu a reacționat la nici un articol publicat de acestea în perioada iunie – septembrie 2022.

Directoarea Departamentului Știri de la Jurnal TV, Dina Crudu, ne-a spus că în perioada iunie-septembrie nicio instituție publică nu s-a autosesizat la dezvăluirile reporterilor. Jurnalista a găsit și o explicație – vara postul TV a difuzat mai puține investigații.

Nici echipa RISE Moldova, care în perioada iunie – septembrie curent a publicat nouă anchete, nu s-a bucurat de reacții din partea autorităților la articolele sale.

Redactorul-șef al Ziarului de Gardă, Victor Moșneag, a menționat că Autoritatea Națională de Integritate (ANI) s-a sesizat din oficiu după publicarea, de către ZdG, a unui singur articol în perioada iunie – septembrie curent. Este vorba despre articolul „6,5 milioane de lei. Apartamentul de lux, cu vedere la parc, scos la vânzare de familia unei judecătoare”. Este vorba despre apartamentul de lux, pe care o magistrată de la Judecătoria Chișinău l-a scos la vânzare. Reporterii arătau că un imobil cu o asemenea suprafață lipsește din declarațiile de avere și interese ale magistratei.

În cazul redacției Zona de Securitate, autoritățile au dispus o anchetă internă a unui funcționar după o știre publicată pe portal. Este vorba despre Șeful adjunct al Biroului de Reintegrare, Nicolai Țveatcov, care s-a arătat convins că reintegrarea poate fi doar prin federalizare. „Ancheta nu s-a finalizat încă, deși durează deja prea mult”, a declarat co-fondatoarea Zonei de Securitate, jurnalista Irina Tabaranu.

Redacția CU SENS s-a bucurat mai mult de reacția autorităților în perioada iunie – septembrie 2022. Cel mai mare succes, consideră fondatoarele CU SENS, este faptul că politicianul fugar Ilan Șor a recunoscut în premieră unde se află datorită anchetei care dezvăluie detalii despre casa pe care o închiriază Șor și familia sa în Israel.

O refugiată de 99 de ani și-a primit ajutorul financiar abia după ce echipa de jurnaliști CU SENS a aflat despre acest caz și a cerut explicații. Banii nu sunt oferiți de stat, dar de Agenția ONU pentru refugiați (UNHCR). „Cei de la Oficiul Teritorial Căușeni care se ocupau de distribuirea banilor pentru refugiați din zona de sud, au justificat că e vorba de o singură beneficiară și nu au resurse să trimită echipa mobilă, pentru o singură persoană. Trecuseră deja câteva luni. Noi am făcut subiectul. Pentru că noi am bătut pe la toate ușile și am întrebat de ce nu reacționează, imediat după ce am fost la ei, au mers cu echipa mobilă, iar oficiul de la Chișinău al Agenției ONU pentru Refugiați au zis că pentru fiecare beneficiar se face echipă mobilă și îi vor duce banii. Au criticat activitatea acelui oficiu teritorial și chiar au venit cu o postare publică. Asta s-a întâmplat nu doar pentru că am publicat, ci pentru că am mers chiar la Oficiul de la Căușeni. Rudele acestei beneficiare de câteva luni sunau autoritățile, au început să-i amenințe că vor face publică povestea, dar nu aveau nicio reacție. În momentul în care a venit presa, cazul s-a rezolvat”, povestește Liuba Șevciuc, co-fondatoarea proiectului media CU SENS.

Într-un alt caz, reporterii au scris despre grantul UE în valoare de 5 milioane de euro drept ajutor pentru populația Republicii Moldova, ca să depășească efectele crizei energetice. „Din banii ăștia, vreo 40 de mii de persoane urmau să primească un ajutor financiar a câte o mie de lei. Am arătat într-o anchetă, că o parte din banii ăștia au ajuns la oameni care nu sunt eligibili la ajutorul social sau chiar la persoane decedate. Astfel, am arătat că baza asta de date, pe care o deține Ministerul Muncii și care a fost pusă la dispoziția ONG-ului care s-a ocupat de repartizarea banilor, conține foarte multe date eronate, ale unor persoane care nu au ce căuta acolo. Ministerul a reacționat foarte bolnăvicios la acest subiect, dar a zis că intenționează să facă o bază de date nouă, care urmează să corespundă timpului”, menționează Liuba Șevciuc.