Doar șapte cauze penale deschise pentru hărțuirea jurnaliștilor, în cinci ani

Inspectoratul General al Poliției recunoaște că nu are o evidență clară a cazurilor de intimidare și hărțuire a jurnaliștilor, întrucât acestea sunt adesea înregistrate sub alte denumiri, precum „conflict” sau „persoană agresată”. Într-un răspuns oferit la o solicitare oficială de informație, Inspectoratul General al Poliției (IGP) admite că nu dispune de o evidență centralizată a cazurilor de hărțuire, amenințare sau intimidare asupra jurnaliștilor. Potrivit instituției, multe asemenea fapte sunt înregistrate sub categorii generale și nespecifice, ceea ce face imposibilă prezentarea unui tablou complet și exact.

„Unele cazuri pot fi înregistrate sub alte denumiri, cum ar fi ‘conflict’, ‘solicitarea intervenției Poliției’ sau ‘persoană agresată’. Devine astfel imposibilă prezentarea informației exacte și complete a numărului real de cazuri”, se menționează în răspunsul IGP.

Doar șapte cauze penale în cinci ani

În perioada 2020–2025, poliția a documentat oficial doar șapte cauze penale legate de fapte comise împotriva jurnaliștilor:

• Cinci cauze au fost pornite în baza articolului 180¹ din Codul penal („Împiedicarea intenționată a activității mass-media sau intimidarea pentru critică”);
• Una a fost pornită pentru răpire (art. 164 CP);
• Alta – pentru amenințare cu omor sau vătămare gravă (art. 155 CP).

Victimele acestor cazuri sunt patru femei și trei bărbați, jurnaliști de la instituții precum TV8, NTV Moldova și Ziarul de Gardă.

Forme de intimidare: de la amenințări verbale la răpire

Printre tipurile de acțiuni întreprinse împotriva jurnaliștilor se numără:

• Amenințări verbale cu răfuială fizică – 2 cazuri;
• Intimidare în mediul online – 1 caz;
• Intimidare telefonică – 1 caz;
• Aplicare a forței fizice – 1 caz;
• Amenințare cu omor sau vătămare gravă – 1 caz;
• Răpire – 1 caz.

Toate aceste incidente au avut loc în timpul activității profesionale a jurnaliștilor.

Majoritatea dosarelor – suspendate

Din cele cinci cauze penale inițiate în baza art.180¹ CP:

• Una a fost clasată după ce victima și-a retras plângerea;
• Celelalte șase (inclusiv cauzele din alte articole) au fost suspendate, deoarece nu au fost identificate persoane care să fie puse sub învinuire.

Lipsă de protecție specializată

Inspectoratul General al Poliției mai precizează că nu există un protocol sau o persoană desemnată pentru gestionarea cazurilor de hărțuire a jurnaliștilor. De asemenea, jurnaliștii nu sunt incluși printre categoriile de persoane care pot beneficia de protecție de stat, în baza legilor privind securitatea participanților la procesul penal.

În cazurile de hărțuire online, în special atunci când sunt utilizate conturi false sau anonime, poliția afirmă că întreprinde măsuri speciale de investigație pentru identificarea autorilor. Cu toate acestea, nu oferă exemple de cazuri soluționate.