Donațiile pentru presa liberă prin PayPal scot la iveală ignoranța autorităților
Redacțiile media indepedente fac eforturi pentru a-și diversifica sursele de finanțare, colectând donații de la cititorii și urmăritorii lor fideli. E singura cale pentru a-și păstra independența financiară. Pe piața internațională există deja platforme precum Patreon, Steady care creează această punte de comunicare între jurnaliști și potențiali donatori – persoane din țară și de peste hotare, care vor să susțină presa liberă prin donații unice sau recurente de 5, 10 sau 20 de euro. Prin urmare, vorbim de niște platforme online, populare deja și în Moldova, utilizarea cărora scoate la iveală lacune, inclusiv legislative, care pun în pericol procesarea tranzacțiilor în folosul instituțiilor media într-un mod transparent și corect.
Toate aceste platforme internaționale de colectare a donațiilor sunt populare din două motive: (1) oferă posibilitatea redacțiilor să creeze o comunitate de cititori fideli care pot face simplu donații recurente, nu doar unice; (2) sunt ușor de folosit și sigure în utilizare. Totuși, banii colectați, de cele mai multe ori, ajung pe un cont PayPal – un sistem de plăți online global, ușor de folosit pentru oricine are un e-mail, care poate fi conectat și la un card bancar. De asemenea, donațiile pot fi colectate direct și pe contul PayPal. Doar că, în Republica Moldova persoanele juridice nu pot folosi tranzacțiile prin PayPal. Cu alte cuvinte, nu pot conecta la contul lor de PayPal un card business, emis de o bancă autohtonă. Și asta pentru că, la nivel de autorități, nu s-au făcut toate procedurile și demersurile necesare pentru a fi conectați ca țară la acest sistem internațional de plăți online.
Acum câțiva ani, multe redacții media din Moldova se uitau sceptic la ideea de a colecta donații de la cititori. Astăzi, majoritatea instituțiilor de presă independente din țară, cum ar fi: CU SENS, RISE Moldova, Ziarul de Gardă, Oameni și Kilometri fac campanii de crowdfunding și roagă cititorii lor să le susțină munca prin donații unice sau lunare prin intermediul platformelor Patreon, Steady etc, iar banii colectați sunt redirecționați de aceste platforme spre PayPal. Pentru a accesa donațiile, ajunse pe contul PayPal, instituția media trebuie să atașeze un card business, ca banii să intre direct pe conturile instituției. Și aici apare problema. Cum vă spuneam, în Republica Moldova persoanele juridice nu se pot conecta la acest sistem de plăți online.
Noi, la CU SENS, am făcut campanii de crowdfunding și, în rezultat, am primit sprijin financiar din partea cititorilor noștri prin donații unice sau lunare chiar de la lansare. Evident că ne-am creat un cont pe PayPal, asta ne-a cerut platforma Steady prin intermediul căreia colectăm donațiile. Inițial am atașat la contul creat, care este unul business, cardul organizației, așa cum și este firesc. Ulterior, am constatat că nu puteam accesa banii, deoarece persoanele juridice din Moldova nu pot folosi acest serviciu. Soluția care ne-a fost recomandată de reprezentanții FISC-ului a fost să conectăm cardul administratoarei organizației, care, ulterior, să transfere acești bani pe contul CU SENS. Din acest motiv, multe redacții din Moldova evită să scoată banii colectați pe astfel de platforme, îi țin blocați acolo sau îi folosesc doar pentru tranzacții online. Lucrurile ar fi mult mai simple și mai transparente, dacă autoritățile și-ar face treaba, adică să treacă procedurile necesare pentru a ne conecta ca țară la un astfel de sistem de plăți online și să ajusteze legislația.
Explicațiile și promisiunile autorităților
Iată cum explica aceste neajunsuri legislative fostul Guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, Sergiu Cioclea: „PayPal Inc. este o companie nerezidentă, a cărei activitate nu este licențiată de către BNM pentru prestarea serviciilor de plată conform Legii privind serviciile de plată și moneda electronică. Respectiv, PayPal nu este supravegheat de către autoritățile naționale”.
Anterior Natalia Gavrilița, când a fost înaintată la funcția de prim-ministră, în februarie 2021, la prezentarea Programului de activitate al Guvernului declara că această problemă va fi una dintre priorități: „Conectarea economiei la sistemele de plăți online internaționale precum PayPal, Skrill etc. pentru facilitarea comerțului online (în mod special a exportului) a companiilor locale”.
Ulterior, în august 2021, când a devenit prim-ministră, Natalia Gavrilița a instituit în Cabinetul pe care-l conduce funcția de viceprim-ministru pentru Digitalizare, deținută în prezent de Iurie Țurcanu. Întrebat de jurnaliștii CU SENS când va fi soluționată această problemă la nivel de țară, Țurcanu ne-a spus că va depune eforturi în acest sens, dar nu a putut să ne dea un termen exact. A trecut deja un an de atunci și problema rămâne nesoluționată.
Între timp, o singură bancă din Moldova, Victoria Bank, a anunțat că, în premieră, clienții lor pot utiliza PayPal Business.