Firmele unui consilier raional de la Călărași, „abonate” la bugetul public
Pe lângă munca în favoarea statului, Ilie Rău, ales local în cadrul Consiliul Raional Călărași, gestionează și afaceri prospere. Două dintre companiile demnitarului, despre care presa a scris că au câștigat, în ultimii ani, licitații în valoare de zeci de milioane de lei, organizate de instituțiile statului, continuă să încaseze banii publici chiar și după schimbarea guvernării.
Și antreprenor, și funcționar public
În ultimii 15 ani, Ilie Rău a deținut funcții publice la Călărași. În perioada 2007-2015, timp de două mandate, acesta a fost președintele Consiliului Raional Călărași. Din 2015 până în prezent, Rău deține funcția de consilier raional. Începând cu 2019, concomitent cu funcția de consilier raional, Rău este și membru al Consiliului Local din Sipoteni, sat în care deține titlul de Cetățean de Onoare. Din 2007 până în prezent, funcționarul a fost afiliat la trei partide. Inițial, a fost membru al Partidului Republican din Moldova, din 2012 – membru al Partidului Democrat din Moldova, iar ulterior – membru al Partidului Unității Naționale.
Consilierul este fondatorul a patru companii specializate în construcții. În 1992, Rău înființează Societatea cu Răspundere Limitată RITM, în care deține 50% din acțiuni. În 1995, funcționarul fondează compania Asicon, în care deține 57%. Un an mai târziu, Ilie Rău a co-fondat compania Moldagroconstructia, în care deține 0,9%. În 2001, alesul local a înregistrat compania Materimcons, în cadrul căreia, inițial, deținea 50%. În 2019, Ilie Rău și-a vândut cota-parte din companie partenerului său de afaceri.
Zeci de contracte atribuite firmei președintelui de raion
Două dintre cele patru companii deținute de Ilie Rău au câștigat proceduri de achiziții publice inițiate de instituții ale statului. În unele cazuri, contractele au fost semnate fără a fi asigurat un mediu concurențial prevăzut de Legea privind achizițiile publice.
Între anii 2011 și 2015, în perioada în care Ilie Rău, concomitent cu activitatea de antreprenor, deținea și funcția de președinte al raionului Călărași, compania Asicon, în cadrul căreia Rău avea 57% din acțiuni, a semnat 46 de contracte de achiziție, dintre care, 36 de contracte – cu instituția a cărui președinte era.
Din 2015 până în prezent, Asicon a semnat 23 de contracte în urma organizării procedurilor de achiziții publice, dintre care doar două contracte au fost încheiate între Asicon și Consiliul Raional Călărași.
De la începutul anului 2022, compania Asicon a semnat două contracte de achiziții cu instituțiile statului. Primul – cu primăria Țibirica, iar al doilea – cu primăria Călărași, ambele valorând peste 600 de mii de lei.
Analizând lista procedurilor de achiziții publice inițiate de Consiliul Raional Călărași, am identificat patru proceduri în cadrul cărora Asicon a depus oferta de participare, însă aceasta nu a fost acceptată. Ilie Rău susține că numărul de contracte atribuite companiei sale în urma desfășurării licitațiilor publice de către Consiliul Raional Călărași a scăzut, pentru că firma nu participă la procedurile inițiate de această instituție.
Compania vândută partenerului continuă să se bucure de succes
În perioada în care Rău era acționar al companiei Materimcons, firma a câștigat șase proceduri de achiziții publice, dintre care cinci au fost organizate de Exdrupo. Două dintre contractele semnate nu corespund prevederilor Legii privind achizițiile publice, întrucât compania Materimcons a fost singurul participant la licitații. Din octombrie 2019, moment în care Ilie Rău își vinde acțiunile partenerului său Ion Stegaru, compania a câștigat alte două contracte cu Exdrupo. În martie 2021, Materimcons semnează un contract în valoare de aproape trei milioane de lei. Ulterior, în februarie 2022, compania a câștigat o altă procedură de achiziții publice, în urma căreia a încasat peste patru milioane de lei.
SA Drum-3
În declarația de avere și interese persoanele pentru 2018, la secțiunea „venitul obținut la locul de muncă”, Rău raportează, pentru prima oară, un salariu primit de la Societatea pe Acțiuni Drum-3. Și în declarația din 2021, acest venit este indicat, semn că Rău își continuă activitatea. În cadrul acestei întreprinderi, Ilie Rău a deținut anterior și funcția de director interimar. Societatea pe Acțiuni DRUM-3, specializată în construcția drumurilor și autostrăzilor, a fost înființată în 1996 și, din 2019, este administrată de Gheorghe Rău, fratele consilierului.
Pe perioada celui de-al doilea mandat de președinte de raion al lui Ilie Rău, între anii 2011 și 2015, Consiliul Raional Călărași a atribuit 19 contracte de achiziție Societății pe Acțiuni DRUM-3. După ce Ilie Rău și-a încheiat mandatul de președinte al raionului Călărași, întreprinderea DRUM-3 a câștigat doar două proceduri de achiziție organizate de Consiliul Raional Călărași.
Solicitat să ofere un comentariu, Ilie Rău a menționat că, în momentul în care au fost atribuite contractele pe bani publici companiei DRUM-3 SA, întreprinderea nu era administrată de fratele său și că nu a influențat în vreun fel atribuirea contractelor, iar el a deținut funcția de director interimar pe un termen scurt: „Nu-s eu acolo. Nu-s. Am fost o perioadă, când n-avea cine”, a menționat Ilie Rău.
Ce spun experții
Experta în achiziții publice, Diana Enache, menționează că atribuirea contractelor unor firme deținute de aleșii locali nu este interzisă, dar poate deveni ilegală atunci când funcționarul în posesia căruia este compania se implică direct în luarea deciziei cu privire la acordarea contractului de achiziții publice.
„La modul practic, noi putem vedea un conflict de interese, invocând traficul de influență, dar, conform legislației care reglementează statutul autorităților publice și aleșilor locali, aceștia pot deține companii. Dacă autoritatea în cadrul căreia un funcționar activează desfășoară o procedură de achiziții publice, compania deținută de acesta poate participa la procedura de achiziție inițiată, dar funcționarul nu are dreptul să fie implicat în luarea unei decizii privind atribuirea contractului.
Atunci când vorbim despre președinții de raioane, de cele mai multe ori, fie sunt membri ai grupului de lucru privind atribuirea contractelor, fie sunt chiar președinți ai acestor grupuri, iar într-o asemenea situație, avem un conflict de interese direct, în care nu a fost respectat principiul imparțialității, tratamentului egal și al transparenței”, menționează experta.
Maria Nistor
Acest articol este produs de către participanta unei tabere de vară în domeniul achizițiilor publice care a avut loc în cadrul proiectului „Consolidarea capacității de monitorizare a achizițiilor publice pentru jurnaliști și activiști”, desfășurat de Asociația Obștească „Media-Guard”, în calitate de beneficiar de sub-grant al proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”. Proiectul este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în partenerial cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin abilitarea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.
