Indicele Libertății Presei pentru 2025. Fragilitatea economică, o amenințare majoră
Indicele libertății presei, publicat de Organizația internațională Reporteri fără Frontiere (RFF) la 2 mai 2025, relevă că, deși atacurile fizice împotriva jurnaliștilor sunt cele mai vizibile încălcări ale libertății presei, presiunea economică este, de asemenea, o problemă majoră. Indicatorul economic din Indicele Mondial al Libertății Presei se află acum la un minim critic, fără precedent, în timp ce declinul său a continuat în 2025. Drept urmare, starea globală a libertății presei este acum clasificată drept o „situație dificilă” pentru prima dată în istoria Indicelui. Republica Moldova a coborât în Indicele Libertății Presei de pe locul 31, în 2024, pe locul 35 în acest an.
Într-o perioadă în care libertatea presei se confruntă cu un declin îngrijorător în multe părți ale lumii, un factor major – deși adesea subestimat – slăbește serios mass-media: presiunea economică. O mare parte din aceasta se datorează concentrării proprietății, presiunii din partea agenților de publicitate și a susținătorilor financiari, precum și ajutoarelor publice restricționate, absente sau alocate într-un mod opac. Datele măsurate de indicatorul economic al Indicelui Libertății Presei arată clar că mass-media de astăzi este prinsă între păstrarea independenței editoriale și asigurarea supraviețuirii economice.
„Garantarea libertății, independenței și pluralității în peisajul mediatic actual necesită condiții financiare stabile și transparente. Fără independență economică, nu poate exista o presă liberă. Atunci când mass-media se confruntă cu dificultăți financiare, aceasta este atrasă într-o cursă pentru atragerea publicului în detrimentul unor reportaje de calitate și poate cădea pradă oligarhilor și autorităților publice care încearcă să le exploateze. Atunci când jurnaliștii sunt sărăciți, nu mai au mijloacele de a rezista dușmanilor presei – cei care susțin dezinformarea și propaganda. Economia media trebuie urgent readusă la o stare favorabilă jurnalismului și care asigură producerea de informații fiabile, care este în mod inerent costisitoare. Soluții există și trebuie implementate la scară largă. Independența financiară a mass-media este o condiție necesară pentru asigurarea unor informații libere și de încredere, care servesc interesul public”, spune Anne Bocande, director editorial RFF.
Dintre cei cinci indicatori principali care determină Indicele Mondial al Libertății Presei, indicatorul care măsoară condițiile financiare ale jurnalismului și presiunea economică asupra industriei a tras în jos scorul general la nivel mondial în 2025. Indicatorul economic din Indicele Mondial al Libertății Presei 2025 este la cel mai scăzut punct din istorie, iar situația globală este considerată acum „dificilă”.
Valul continuu de închideri ale mass-media
Conform datelor colectate de RFF pentru Indicele Mondial al Libertății Presei 2025, în 160 din cele 180 de țări evaluate, instituțiile media ating stabilitatea financiară „cu dificultate” sau „deloc”. Mai rău, instituțiile de presă se închid din cauza dificultăților economice în aproape o treime din țările la nivel global. Este vorba despre Statele Unite (locul 57, în scădere cu 2 locuri), Tunisia (locul 129, în scădere cu 11 locuri) și Argentina (locul 87, în scădere cu 21 de locuri). Situația din Palestina (locul 163) este dezastruoasă. În Gaza, armata israeliană a distrus redacții, a ucis aproape 200 de jurnaliști și a impus o blocadă totală asupra fâșiei timp de peste 18 luni. În Haiti (locul 112, în scădere cu 18 locuri), lipsa stabilității politice a aruncat, de asemenea, economia media în haos. Chiar și țări relativ bine clasate, precum Africa de Sud (locul 27) și Noua Zeelandă (locul 16), nu sunt imune la astfel de provocări. Treizeci și patru de țări se remarcă prin închiderea în masă a instituțiilor lor media, ceea ce a dus la exilul jurnaliștilor în ultimii ani. Acest lucru este valabil mai ales în Nicaragua (locul 172, în scădere cu 9 locuri), Belarus (locul 166), Iran (locul 176), Myanmar (locul 169), Sudan (locul 156), Azerbaidjan (locul 167) și Afganistan (locul 175), unde dificultățile economice agravează efectele presiunii politice.
Starea globală a libertății presei este „dificilă”, o premieră istorică
De peste zece ani, rezultatele Indexului au avertizat asupra unui declin la nivel mondial al libertății presei. În 2025, a apărut un nou punct minim: scorul mediu al tuturor țărilor evaluate a scăzut sub 55 de puncte, încadrându-se în categoria „situații dificile”. Peste șase din zece țări (112 în total) au înregistrat o scădere a scorurilor generale în Index.
Pentru prima dată în istoria Indexului, condițiile pentru practicarea jurnalismului sunt „dificile” sau „foarte grave” în peste jumătate din țările lumii și satisfăcătoare în mai puțin de una din patru.
O hartă din ce în ce mai roșie
În 42 de țări – care adăpostesc peste jumătate din populația lumii – situația este clasificată drept „foarte gravă”. În aceste zone, libertatea presei este complet absentă, iar practicarea jurnalismului este deosebit de periculoasă. Acesta este cazul Palestinei (locul 163), unde armata israeliană anihilează jurnalismul de peste 18 luni, ucigând aproape 200 de profesioniști din mass-media – inclusiv cel puțin 43 de jurnaliști uciși în timp ce lucrau – și impunând o întrerupere a curentului electric asupra fâșiei asediate. Israelul (locul 112) și-a continuat declinul în Index, coborând 11 locuri.
Trei țări din Africa de Est — Uganda (locul 143), Etiopia (locul 145) și Rwanda (locul 146) — au intrat în categoria „probleme foarte serioase” în acest an. Hong Kong (locul 140) a intrat și el în zona roșie pentru prima dată și are acum aceeași culoare ca și China (locul 178, în scădere cu 6 locuri), care s-a alăturat ultimelor trei țări, alături de Coreea de Nord (locul 179) și Eritreea (locul 180). În Asia Centrală, Kârgâzstanul (locul 144) și Kazahstanul (locul 141) au colorat în roșu regiunea. În Orientul Mijlociu, Iordania (locul 147) a scăzut cu 15 locuri, în mare parte din cauza legislației represive utilizate împotriva presei.
Situația presei din R. Moldova
Mass-media din Republica Moldova este polarizată între taberele pro-ruse și pro-occidentale, dar controlul exercitat de oligarhi și liderii politici asupra pozițiilor editoriale a scăzut în comparație cu anii precedenți. Peisajul mediatic este polarizat și marcat de influența lui Ilan Shor, un oligarh pro-Kremlin care a plecat în exil pentru a scăpa de urmărirea penală pentru acuzații de corupție. Imperiul mediatic construit în ultimii ani de companii legate de Shor a fost slăbit de suspendarea licențelor a șase canale, inclusiv TV6 și Orizont TV, în decembrie 2022 și noiembrie 2023. Licențele altor patru canale legate de Vladimir Plahotniuc, un oligarh și fost lider al Partidului Democrat din Moldova, aflat și el în exil, au fost, de asemenea, suspendate în noiembrie 2023. Conținutul unora dintre aceste instituții media a migrat online către site-urile lor web și rețelele sociale.
În timp ce unele instituții media independente îndrăznesc să acopere subiecte care pun autoritățile în dificultate, multe se limitează la a urma agenda guvernării. Majoritatea instituțiilor media deținute de politicieni urmează agenda partidelor lor politice. După decembrie 2023, când starea de urgență impusă din cauza invaziei la scară largă de către Rusia a Ucrainei vecine a fost ridicată, autoritățile au adoptat un nou sistem care a permis suspendarea mai multor canale de televiziune fără o transparență suficientă în procesul decizional. Măsurile luate de Consiliul Audiovizualului au înăsprit controlul asupra dezinformării și discursului instigator la ură și au slăbit instituțiile media care difuzează conținut propagandistic produs în Rusia.
Confruntate cu un mediu economic dificil și slăbite de prăbușirea pieței publicitare din cauza războiului din Ucraina, instituțiile media independente nu au resurse și se confruntă cu dificultăți financiare. Drept urmare, acestea se luptă să recruteze personal calificat, capabil să ofere o muncă de calitate, iar multe dintre ele solicită sprijin financiar din partea donatorilor străini.
