rsf_moldova-1-1024×576
Press Gov
4 mai 2022

Indicele Libertății Presei: Republica Moldova a urcat 49 de poziții


Republica Moldova a urcat în Indicele Libertății Presei, elaborat de Organizația internațională Reporteri fără Frontiere (RFF), de pe locul 89, în 2021, pe locul 40 în acest an. Indicele libertății presei, publicat de organizația RFF la 3 mai 2022, atestă o creștere de două ori a polarizării presei, amplificate de haosul informațional – polarizarea mass-media, care alimentează diviziunile din interiorul țărilor, precum și polarizarea între țări la nivel internațional.

Ediția din 2022 a Indexului Mondial al Libertății Presei, care evaluează starea jurnalismului în 180 de țări și teritorii, evidențiază efectele dezastruoase ale haosului informațional – efectele unui spațiu informațional online globalizat și nereglementat, care încurajează știrile false și propaganda.

În cadrul societăților democratice, diviziunile cresc ca urmare a răspândirii mass-mediei de opinie după „modelul Fox News” și a răspândirii circuitelor de dezinformare care sunt amplificate de modul în care funcționează rețelele sociale. La nivel internațional, democrațiile sunt slăbite de asimetria dintre societățile deschise și regimurile despotice, care își controlează mass-media și platformele online în timp ce duc războaie de propagandă împotriva democrațiilor. Polarizarea pe aceste două niveluri alimentează o tensiune crescută.

Invazia Ucrainei de către Rusia la sfârșitul lunii februarie reflectă acest proces, deoarece conflictul fizic a fost precedat de un război de propagandă. China, unul dintre cele mai represive regimuri autocratice din lume, își folosește arsenalul legislativ pentru a-și limita populația și a o separa de restul lumii, în special de populația din Hong Kong, care a cedat câteva poziții în Indexul Libertății Presei. Lipsa libertății presei în Orientul Mijlociu continuă să afecteze conflictul dintre Israel, Palestina și statele arabe.

Polarizarea mass-media hrănește și consolidează diviziunile sociale interne în societățile democratice precum Statele Unite. Creșterea tensiunii sociale și politice este alimentată de rețelele sociale și de noile medii de opinie, în special în Franța. Suprimarea mass-mediei independente contribuie la o polarizare puternică în „democrațiile neliberale” precum Polonia, unde autoritățile și-au consolidat controlul asupra radiodifuzorului public și asupra strategiei de „re-polonizare” a mass-mediei private.

Țările scandinave, aflate în fruntea Indexului – Norvegia, Danemarca și Suedia – continuă să servească drept model democratic în care libertatea de exprimare înflorește, în timp ce Moldova și Bulgaria ies în evidență în acest an datorită schimbării guvernării, chiar dacă oligarhii încă dețin sau controlează mass-media.

Situația este clasificată drept „foarte rea” într-un număr record de 28 de țări în Indexul din acest an, în timp ce 12 țări, inclusiv Belarus și Rusia, se află pe lista roșie a Indexului (care indică o libertate a presei „foarte proastă”). Lista celor 10 țări cu presa cea mai puțin liberă include Myanmar, unde lovitura de stat din februarie 2021 a adus libertatea presei înapoi cu 10 ani, precum și China, Turkmenistan, Iran, Eritreea și Coreea de Nord.

Secretarul general al RSF, Christophe Deloire, a declarat: „Margarita Simonyan, redactorul șef al RT (fostul Russia Today), a dezvăluit ceea ce crede cu adevărat într-o emisiune la Russia 1, când a spus: „nicio națiune mare nu poate exista fără control asupra informației”. Crearea armelor media în țările autoritare elimină dreptul cetățenilor lor la informare, dar este, de asemenea, legată de creșterea tensiunii internaționale, care poate duce la cele mai grave tipuri de războaie”.