Instituțiile media independente cresc noi jurnaliști: „Reporterii buni se formează în redacție, nu vin gata pregătiți”

Redacțiile independente din R. Moldova investesc tot mai mult în formarea tinerilor și în integrarea lor treptată în redacții, chiar dacă mulți dintre aceștia nu vin cu experiență anterioară în jurnalism. Editorii și redactorii-șefi consultați de Media-Guard spun că nu mai așteaptă să angajeze jurnaliști gata pregătiți, ci preferă să îi crească în interiorul echipelor.

„Piața muncii este într-o continuă schimbare. E valabil și pentru media. Nu mai așteptăm să angajăm jurnaliști gata pregătiți pentru a profesa, deși ne-am dori acest lucru. De cele mai multe ori, dacă ne dorim extinderea echipei, asta înseamnă că trebuie să alocăm resurse pentru pregătirea noilor angajați”, afirmă Anastasia Antoceanu de la portalul Agora.

Ea menționează că, doar în acest an, redacția a angajat două persoane care veneau din alte domenii, dar care, după instruiri in-house, s-au integrat cu succes. „Pe parcursul stagiilor practice, suntem deschiși să acceptăm studenți, în limita capacității. Secretul este simplu: dacă există deschidere, dorință de implicare și determinare din partea studentului, noi îl răsplătim cu alocare de timp și cunoștințe. Și da, e nevoie de multă determinare.”

Un exemplu este colega ei, Laura, venită în redacție din primul an de facultate, care a crescut treptat și acum, studentă în anul III, este angajată part-time.

De la stagiu la angajare

Și la Jurnal TV, accentul cade pe formarea jurnaliștilor în interiorul redacției. „Am ales să investim în tineri, nu să ‘vânăm’ reporteri din alte redacții. În fiecare an primim studenți în stagiu și îi lăsăm să învețe meseria direct din redacție. Uneori avem și câte opt stagiari deodată – fiecare lucrează umăr la umăr cu un reporter cu experiență și descoperă pas cu pas ce înseamnă să scrii o știre, cum te comporți pe teren și cum discuți cu oamenii”, spune Dina Crudu.

Dintr-un grup mare de stagiari, doar unul sau doi reușesc să se remarce și să rămână mai departe în redacție. Pentru aceștia, Jurnal TV organizează instruiri suplimentare: de la sonorizarea textelor până la pregătirea pentru transmisii live. „Astăzi avem în redacție doi reporteri, angajați recent, care sunt studenți în anul II la Facultatea de Jurnalism a USM”, adaugă Crudu.

Internship-uri pentru testarea meseriei

Proiectul media CU SENS are o strategie similară. „Organizăm internship-uri în cadrul redacției. Astfel, studenții, lucrând cot la cot cu jurnaliștii cu experiență, învață meserie și își pot da seama dacă li se potrivește sau nu jurnalismul”, spune Liuba Șevciuc.

La Ziarul de Gardă, accentul cade pe mentorat și programe de burse. „Am lansat anul trecut un program de burse pentru jurnaliștii începători sau pentru oameni care nu au avut tangențe cu jurnalismul, dar vor să-l testeze și, de ce nu, să-l practice. Am oferit burse pentru cei interesați. Așa am reușit să angajăm o persoană ulterior, care e și azi cu noi. Anul ăsta la fel”, explică Victor Moșneag.

El subliniază că procesul de creștere a unui jurnalist necesită răbdare și implicare. „La început îi dăm sarcini simple, apoi, cu trecerea timpului, ele devin mai complexe. Așa încercăm să-l integrăm. Am ajuns la concluzia că jurnaliștii buni cresc în redacție, nu prea vin din alte părți, mai ales nu vin de la facultate, din păcate.”

„Jurnalismul se fură”

Și redacția TV8 mizează pe formarea jurnaliștilor din interior, chiar dacă uneori atrage colegi cu experiență din alte instituții media. „Jurnalismul nu este o meserie care se învață doar din manuale, dar se ‘fură’ de la jurnaliștii buni, de la colegii de breaslă. Se practică și șlefuiește în teren. La fel ca alte redacții, TV8 a dus mereu lipsă de jurnaliști buni. Am fost mereu în căutare, iar cei nou-veniți, cu potențial și dorință de a face jurnalism de calitate, sunt parte și acum a echipei noastre”, afirmă Galina Munteanu.

Ea adaugă că redacția nu are programe de mentorat sau burse speciale, dar încurajează dezvoltarea prin participarea reporterilor la seminare și deplasări peste hotare. „În rest, muncim cot la cot, discutăm fiecare știre în parte, cum trebuie să arate, ce surse să avem, ce a fost bine, ce a fost mai puțin bine, pentru că doar așa se poate progresa”, a mai spus Munteanu.