Jurnaliștii de investigație reclamă limitarea accesului la informația de interes public. Răspunsul autorităților

Jurnaliștii de investigație au discutat problemele inaccesului la informație, în cadrul unui eveniment organizat de Asociația Media Guard la care au participat și reprezentanții instituțiilor responsabile.  Limitarea accesului la unele baze de date, prin impunerea artificială a unor condiționalități, dar și conflictul între normele legale de care se conduc ASP, CPDCP și alte instituțiii publice responsabile de accesul la bazele de date au fost printre principalele subiecte discutate.

În cadrul unei ședințe organizate la 20 octombrie, la care au participat directorul Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, deputatul PAS, Dumitru Alaiba, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, directorul executive al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, precum și mai mulți jurnaliști de investigație de la Ziarul de Gardă, RISE Moldova și Proiectul Media CU SENS, reporterii au reclamat accesul dificil la dosarele companiilor, serviciu prestat de ASP.

Jurnaliștii spun că în ultimul an accesul reporterilor la bazele de date de la ASP nu s-a simplificat, ci a devenit mai dificil. Jurnaliștii au enumerat mai multe situații în care angajații ASP nu le ofereau accesul la informațiile solicitate, în unele cazuri  expicându-li-se că refuzul s-ar datora unei schimbări legislative semnate de deputatul Alaiba, și anume pachetul de digitalizare 1.0.

Totdată, reporterii au subliniat că, încă în 2019 au fost defectate unele mecanisme, anterior funcționale, iar în prezent reporterii nu pot vedea, spre exemplu, în Registrul companiilor patronimicul fondatorilor și administratorilor firmei sau nu pot căuta vreo companie după adresa juridică a acesteia.

„În prezent, un registrator poate decide într-un mod absolut discreționar dacă temeiul în baza căruia a fost solicitată informația, este suficient pentru ca aceasta să fie eliberată. E un afront în interiorul ASP”, a subliniat Mircea Eșanu.

Potrivit lui, ar fi vorba despre două probleme – mecanismul de acces defectuos și tarifele pentru eliberarea informației. Pe termen lung, spune Eșanu, acestea vor fi rezolvate în colaborare cu e-gov.

„Am găsit o formulă prin care vom păstra, probabil, contractele semnate cu mass-media, de acces la unele baze de date, cum ar fi Cadastru sau baza de date a operatorilor economici și vom face un soi de regulament intern. Totodată, o să solicităm un tip de aviz de la două instituții – Consiliul de Presă și SIS”, a mai punctat Eșanu.

La rândul său, Dumitru Alaiba sustine că modificarea invocată de operatorii ASP pentru limitarea accesului la informația de interes public, s-ar fi făcut tocmai pentru a facilita accesul jurnaliștilor la informație.

„În pachetul de digitalizare 1.0, singura ajustare la Legea cu privire la datele cu caracter personal este registrul operatorilor de date cu caracter personal. În prezent, nu mai este obligatoriu ca mass-media să mai fie înregistrată ca operator de prelucrare a datelor cu caracter personal pentru a primi acces la informație”, spune Alaiba. Potrivit lui, operatorii care limitează accesul jurnaliștilor la informație invocând această modificare legislativă comit un abuz.

Deputatul s-a arătat interesat să intervină cu ajustări legislative dacă va fi necesar.

Ministrul Justiției, prezent la eveniment, a vorbit despre noua lege a Presei, aflată în pregătire. Acesta a prezentat prevederile de bază, declarând că vor fi organizate consultări publice.

Acest material este produs în cadrul proiectului „Consolidarea capacității de monitorizare a achizițiilor publice pentru jurnaliști și activiști”, desfășurat de Asociația Obștească „Media-Guard”, în calitate de beneficiar de sub-grant al proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”. Proiectul este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în partenerial cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin abilitarea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.