Raport // Situația mass-mediei în Republica Moldova a fost gravă și în 2021
Situația mass-mediei în Republica Moldova a fost gravă și în 2021. Instituțiile media și jurnaliștii, în principal din presa independentă, nu și-au exercitat misiunea socială în condiții de securitate deplină, iar intimidările și amenințările la adresa jurnaliștilor, venite cu precădere din zona politicului, au continuat și pe parcursul anului trecut. În același timp, puținele ajustări ale cadrului juridic de reglementare a activității mass-media n-au reușit să genereze efectele așteptate, arată Indicele privind Situația Presei în Moldova (ISPM) în anul 2021, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) luni, 21 februarie.
Valoarea ISPM pentru anul 2021 constituie 23,9 puncte și atestă o situație gravă a mass-mediei din Republica Moldova. Comparativ cu anii precedenți, valoarea indicatorilor a înregistrat o creștere nesemnificativă, departe de remedierea problemelor sistemice majore în activitatea instituțiilor mass-media, se arată în raport.
Documentul mai arată că modificarea Codului serviciilor media audiovizuale, în două rânduri, îndepărtează normele naționale de standardele internaționale, iar aplicarea defectuoasă a legislației rămâne în continuare o problemă majoră, vulnerabilizând cel mai mult asigurarea accesului la informații de interes public. În același timp, aplicarea inadecvată a legislației privind accesul la informație a continuat să fie o problemă majoră pentru presă.
La fel ca în anii precedenți, instituții media angajate politic au fost utilizate masiv ca instrumente de influență asupra electoratului, mai ales în perioada alegerilor, când s-au antrenat în războaie informaționale împotriva opoziției, societății civile, dar și a mass-mediei independente, potrivit ISPM.
Situația economică a mass-mediei este gravă, la limita celei extrem de grave. Diversificarea surselor de finanțare nu a adus mass-media independentă cu mult mai aproape de sustenabilitatea financiară, sprijinul partenerilor de dezvoltare externi rămânând a fi vital pentru mai multe instituții. Lipsa unui echilibru relativ al tuturor tipurilor de presă, repartizarea geografică neuniformă a acestora, diversitatea redusă a produselor media, preluarea masivă a conținutului străin și alterarea conținuturilor cu mesaje partinice menține pluralismul mediatic extern și intern în stare de stagnare, se mai arată în document.
Documentul este elaborat pentru al șaselea an consecutiv și oferă un diagnostic al presei în ansamblu, specificând problemele, dar și evoluțiile-cheie din sectorul media al Republicii Moldova.
