Șase posturi TV suspendate. Ce avem în schimb?
Suspendarea
După aplicarea, pe parcursul anului 2022, a 84 de sancțiuni pentru neglijarea Codului Serviciilor Media Audiovizuale și pentru provocarea unor riscuri domeniului securității naționale, pe 16 decembrie 2022, șase posturi private TV (Primul în Moldova, RTR Moldova, Orhei TV, TV6 și Accent TV) s-au ales cu licențele suspendate pe perioada stării de urgență care, pe 6 decembrie, a fost prelungită cu încă 60 de zile calendaristice, până la 3 februarie 2023.
Amintim că starea de urgență este instituită în legătură cu riscurile care planează asupra R. Moldova în contextul războiului din Ucraina, iar suspendarea celor șase licențe TV se produce după aproape un an de război, perioadă în care acestea au informat tendențios, sprijinind, direct sau indirect, agresiunea rusească în Ucraina.
De ce a fost nevoie de aplicarea a 84 de sancțiuni, toate pe timp de război, din cauza intoxicării fățișe a publicului? Câtă lume s-a informat – sute de mii, milioane de oameni – de la cele șase posturi TV, fiind afectată de informațiile manipulatorii mediatizate de aceste televiziuni? De ce o decizie atât de aspră vine tocmai peste un an, creând confuzie mai ales în rândul telespectatorilor, care s-au lăsat informați despre război, despre politică sau despre guvernare doar de la Primul în Moldova, RTR sau Accent TV?
Argumentarea
Temei pentru suspendarea celor șase licențe au servit rezultatele unor monitorizări efectuate de Consiliul Audiovizualului (CA) și de ONG-urile de media. Ce cunosc telespectatorii acestor posturi despre monitorizările efectuate pe parcursul anului 2022? Cum au fost informați ei, de respectivele medii de informare, despre monitorizări și despre concluziile acestora? Ce cunoaște publicul despre sancțiunile aplicate în raport cu aceste posturi? În perioada de referință, cele mai multe sancțiuni, 22 la număr, au vizat postul NTV Moldova. Care norme legale prevăd că, fiind sancționat de 22 de ori, în condiții de război, un post TV poate să-și continue nestingherit emisia? Prin analogie, câte infracțiuni poate comite o persoană, ca să ajungă pe mâna legii?
Invocarea cenzurii
De ambele părți (producătorii TV și telespectatorii acestor posturi) au fost lansate acuzații de cenzură, impusă de guvernarea actuală. Cei care, până în 1990, au muncit în condiții de cenzură pot replica, fără îndoială, că, adevărata cenzură a existat și există în condițiile unor regimuri politice totalitare, când controalele de conținut, extrem de riguroase, se soldau și se mai soldează cu interdicții. În anii 80, la Televiziunea de Stat, era interzis până și oftatul din declarațiile unor vorbitori, iar cuvinte precum Basarabia, limba română sau literatura română, rostite în cadrul vreunei emisiuni, erau asociate cu fapte calificate drept trădare de stat, fiind urmate cu disponibilizări de la serviciu și de perioade îndelungate de șomaj forțat, KGB-ul având grijă ca locurile de muncă la care râvneau cei disponibilizați pe criterii politice să fie indisponibile pentru ei. Cenzura limita mediatizarea informațiilor ce nu se înscriau în politica și programul singurului partid, aflat necontenit la guvernare, având impact asupra proceselor creative, dar implicându-se și în viețile private ale oamenilor.
Într-o democrație de drept, iar astăzi nimeni nu poate nega faptul că R. Moldova are, cel puțin oficial, acest statut, cenzura are menirea să asigure securitatea internă și externă, stabilitatea statului, dar și respectarea integrală a drepturilor și libertăților omului.
Ce cunosc despre cenzură telespectatorii celor șase posturi TV suspendate? Cât de calificat își argumentează acuzațiile cei care spun că, în urma cenzurii, iată că, ei rămân fără un loc de muncă, iar publicul este lipsit de programele TV pe care le prefera?
Ce avem în schimb?
Telespectatorii care se informau sau își petreceau timpul vizionând programele celor șase posturi TV suspendate pe perioada stării de urgență au rămas fără acces la TV. Ce pot viziona ei în locul programelor acestor televiziuni? Unde pot găsi un film, un concert, o emisiune de umor sau una distractivă? Care sunt canalele TV cu licențe valabile, dar și cu audiență națională, astfel încât publicul să aibă acces la ele fără probleme tehnice și fără cheltuieli în plus? S-ar putea că, numeroși telespectatori ai acestor posturi TV urmăreau mai puțin știrile, dezbaterile sau analizele politice, fiind atașați în special de cealaltă parte a ofertei acestor televiziuni. Și dacă una dintre intențiile suspendării celor șase licențe de emisie este atenția pentru o mai bună informare a publicului, ce s-a întreprins ca publicul, în special cel de prin sate, să aibă acces direct la canale TV credibile, care le-ar oferi știri corecte, obiective, echidistante și bine argumentate? Sunt zeci de ani de când, în R. Moldova, se tot vorbește despre caracterul nociv al unor posturi TV, finanțate din Federația Rusă și care retransmiteau emisiuni, inclusiv de știri și de opinii, realizate acolo. Aici, în R. Moldova, stăpânii (intermediarii) acestor posturi s-au schimbat periodic, lăsând neatinsă politica lor editorială. Cum, în acest răstimp, publicul din R. Moldova a fost asigurat cu acces la TV de calitate, dacă până și Moldova 1 nu este accesibil peste tot? Cei lipsiți astăzi de acces la posturile TV pe care le vizionau la ei în casă ar vrea să afle niște răspunsuri legate de alternative TV.
