
(VIDEO) Accesul jurnaliștilor la bazele de date deținute de stat: între costuri mari și interes public
Pentru documentarea și realizarea materialelor cu tentă investigativă, jurnaliștii au nevoie să adune sau să verifice informații din diferite baze de date deținute de stat: Registrul bunurilor imobile (cadastru), Registrul companiilor, Registrul unităților de transport, Registrul organizațiilor necomerciale ș.a. O problemă cu care se confruntă redacțiile este faptul că accesul la multe dintre aceste baze de date este contra plată, iar procesul de consultare a dosarelor este unul birocratizat.
Aceste costuri reprezintă o povară, în special, pentru redacțiile mici sau care se află la început de drum, fiind nevoite să aibă un buget aparte destinat exclusiv pentru accesarea informațiilor de interes public din bazele de date.
„Tot conținutul pe care-l produce un jurnalist este de interes public”
Jurnalista și cofondatoarea proiectului media „Cu Sens”, Liuba Șevciuc, susține că jurnaliștii care fac investigații au nevoie să acceseze bazele de date mult mai des decât reporterii care fac alte tipuri de materiale jurnalistice. Consultarea Registrului bunurilor imobile, explică Liuba Șevciuc, se face pe bază de abonamente, adică se achită lunar o anumită sumă de bani pentru acces la un anumit volum de informație. Dacă e necesar să se acceseze mai multă informație, atunci trebuie alocate surse suplimentare. În registrul companiilor, însă, se plătește per bucată, per companie accesată. Pentru a avea acces la dosarul sau la istoricul unei singure companii, redacțiile trebuie să achite în jur de 250 lei. „Imaginați-vă că, uneori, pentru o documentare avem nevoie să accesăm 5-10 companii”, spune jurnalista.

Cu toate acestea, după efortul depus, se poate întâmpla ca datele pe care jurnaliștii le accesează să nu le confirme ipoteza pe care aceștia au avut-o, și, în rezultat, nici să nu folosească acele date. Accesul la informațiile de interes public deținute de stat nu ar trebui să fie condiționat de plata unor taxe, consideră Liuba Șevciuc. „Tot conținutul pe care-l produce un jurnalist este de interes public. Aici intervine așa un paradox, pentru că, pe de o parte, legea cu privire la accesul la informație ne garantează acest drept – de a avea acces la datele de interes public, la bazele de date pe care le dețin instituțiile statului, iar, pe de altă parte, vedem că instituțiile statului îngreunează acest acces, inclusiv ne pune să plătim taxe pentru aceste date, pe care noi le extragem din bazele publice”, a spus jurnalista proiectului media „Cu Sens”.
„Ca să consulți dosarul unei companii la sediul ASP, trebuie să treci un adevărat test de răbdare”
Pe lângă problema costurilor, și procesul de consultare a informațiilor de interes public deținute de stat este unul birocratizat și poate dura mai bine de o săptămână. Anatolie Eșanu, jurnalist la „Ziarul de Gardă” explică pașii care trebuie parcurși pentru a putea răsfoi dosarul unei companii la sediul Agenției Servicii Publice (ASP) – „un adevărat test de răbdare”, susține jurnalistul.
„În primul rând, trebuie să obții o procură prin care conducerea redacției la care lucrezi îți permite să soliciți și să primești informații de la ASP, apoi să transferi către ASP suma de bani necesară prestării acestor servicii și să scoți la imprimantă confirmarea că ești înregistrat ca operator de date cu caracter personal. După asta, trebuie să mergi la unul dintre sediile ASP ca să iei confirmare de la contabilitatea lor că banii au fost transferați, apoi să mergi la un alt sediu al ASP, să iei tichet de ordine, să stai în rând la operator, să scrii cerere și abia a treia zi să revii ca să primești dosarul pe care ai nevoie să-l consulți. Și îl consulți cu pixul și cu carnetul în mână, pentru că nu ai voie să faci poze. Dacă ai nevoie de vreo copie din acel dosar, de vreo procură, de exemplu, sau un contract de vânzare-cumpărare, trebuie din nou să transferi bani, să scrii altă cerere și să aștepți alte câteva zile până obții acel document. Deci, o săptămână trece lejer, ceea ce îți întârzie publicarea articolelor… Uneori se poate întâmpla ca, după tot acest efort și bani cheltuiți, să nu găsești informația de care aveai nevoie și astfel ai pierdut o săptămână și o mie de lei sau două, în funcție de câte dosare trebuie să consulți”, explică Anatolie Eșanu.

„Instituțiile statului trebuie să înțeleagă că jurnaliștii nu fac aceste eforturi ca să folosească ei, cumva, în scopuri personale, aceste informații, ci ca să le dea mai departe publicului”, precizează jurnalistul.
Directorul ASP: „Prevalează interesul public”
Pentru că ASP este unul dintre principalii deținători de informații de interes public, Asociația „Media-Guard” i-a prezentat problema costurilor pentru accesul jurnaliștilor la bazele de date noului director al ASP – Mircea Eșanu. „Astăzi, noi avem un sistem moștenit de la fostele guvernări. Noi, cel puțin, suntem extrem de deschiși să schimbăm la 180 de grade procedurile, să le facem ușor, fără solicitări, doar prin logare în sistemele noastre, fie prin sistemele de interoperabilitate sau prin portalurilor de date deschise, dar cu acces securizat la datele cu caracter personal. În cazul jurnaliștilor, noi vorbim despre activități care vizează interesul public, noi vorbim că ei trebuie să aibă suficient acces la informații, să vadă elemente pornind de la companii, istoric, fondatori, proprietari, inclusiv relațiile de rudenie”, ne-a declarat directorul ASP.

Mircea Eșanu susține că, după numirea sa în funcție, a avut o întâlnire cu jurnaliști de investigație pentru a discuta mecanismele de oferire a accesului la bazele de date pe care instituția sa le deține.
„Noi am încercat să vedem exact care sunt necesitățile jurnaliștilor, de ce informații au ei nevoie pentru investigațiile jurnalistice pe care le fac. În cazul nostru, am discutat mult mai specific, pentru că noi intrăm în domeniul datelor cu caracter personal. Și asta e, de fapt, o decizie pe care am vrut să o consultăm cu ei – cum oferim această informație, cum se vor distribui aceste drepturi, cine va avea acces, cine decide acordarea acestui drept de a accesa, fie că e vorba de redacții, fie că e vorba de jurnaliști pe cont propriu, că avem și această categorie, de freelanceri.”
Directorul ASP susține că accesul la bazele de date pentru redacțiile care se specializează pe realizarea investigațiilor jurnalistice trebuie să fie gratuit: „Sunt costuri pentru noi, dar eu cred că aici prevalează interesul public”.
Eugenia Wetz, Asociația „Media-Guard”

Acest material este realizat în cadrul proiectului „Monitorizarea accesului la informații în instituțiile publice la nivel local, regional și național” implementat de către Asociația Obștească Media-Guard și este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Britanică la Chișinău și implementat de Internews în Moldova și Freedom House, care are ca scop promovarea dezvoltării mass-media independente și profesioniste și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea Asociației Obștești Media Guard și nu reflectă în mod necesar viziunea UK, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.