(VIDEO) Mass-media de interes public, în criză de jurnaliști: motive și soluții

Scăderea demografică, salariile relativ mici, lipsa motivației și așteptările nerealiste ar fi câteva dintre motivele din care studenții facultăților de jurnalism sau tinerii specialiști nu ajung în redacțiile independente, care în ultimii ani se confruntă cu o criză de cadre. Sunt constatările unor manageri ai redacțiilor independente, ale studenților și profesorilor facultăților de jurnalism care au participat recent la o dezbatere organizată de Asociația Media-Guard, parteneră a ZdG.

„E nevoie de oameni noi, care să aibă entuziasm să vină, să ducă mai departe jurnalismul de investigație, dar, din păcate, e foarte greu să-i găsești”, spune Victor Moșneag, redactorul-șef al Ziarului de Gardă.

Managerii unor instituții mass-media de interes public sunt de părere că studenții la jurnalism au așteptări nerealiste de la meserie, nu înțeleg rolul meseriei de jurnalist, care în ultima perioadă și-a pierdut prestigiul, nu sunt suficient de motivați și interesați să depășească barierele, să persevereze și să livreze produse de calitate. Asta, în mare parte, se întâmplă din cauza incompatibilității curriculei universitare cu realitatea din redacții și cu necesitățile obiective ale jurnalismului contemporan.

„Este o altă generație. Noi le spunem generația de puf, generația de nea, care nu tolerează să îi faci observații”, a menționat Galina Munteanu, producătoare de știri la TV8.

Pe de altă parte, scăderea demografică, precum și plecarea din țară a tinerilor pentru studii, respectiv, pentru muncă și trai, au dus la scăderea drastică a numărului de studenți în ultimii ani, spun decanii facultăților de jurnalism.

„Este vorba despre acea mare diferență între numărul de studenți înmatriculați la studii în 2015 și, în mai puțin de 10 ani, avem un număr de studenți înmatriculați la studii care a scăzut de șase ori”, a subliniat Victoria Bulicanu, decana Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea de Stat.

„Cea mai mare provocare pentru o facultate este numărul extrem de redus de studenți. A fi jurnalist în Republica Moldova nu mai este în vogă”, spune și Viorica Țîcu, decana Facultății Relații Internaționale, Științe Politice și Jurnalism a ULIM.

Profesioniștii din presă confirmă fenomenul: „La nivel de societate am omis problema asta s-o vedem cu zece ani în urmă, odată cu marea migrație a oamenilor din această țară. Au plecat familii, copii, viitorii tineri pe care am fi putut să-i angajăm”, spune Irina Ghelbur, directoare Agora.

În același timp, salariile relativ mici din redacțiile independente, volumul mare de lucru în condiții de stres și oboseala cronică ar fi motivele din care tinerii reporteri abandonează jurnalismul și aleg alte domenii de activitate.

Printre soluțiile invocate de participanții la dezbatere se numără promovarea meseriei și a rolului jurnalistului, precum și susținerea de către stat a domeniului prin taxe după modelul IT, pentru a crea posibilități de mărire a salariilor jurnaliștilor. În același timp, mai spun managerii instituțiilor de presă care au participat la discuții, instituirea unui program mai flexibil la facultate pentru studenții la jurnalism i-ar ajuta să obțină mai multă experiență și să se încadreze în câmpul muncii de pe băncile facultății.