(VIDEO) Semnătura electronică – piedică pentru jurnaliști în a accesa informația
Tot mai mulți jurnaliști semnalează faptul că obligativitatea aplicării semnăturii electronice pe solicitările de informații expediate către autorități reprezintă o piedică în activitatea lor jurnalistică și duce, în final, la întârzierea publicării articolelor sau chiar la anularea lor, deoarece își pierd între timp actualitatea.
Mai mult decât atât, la data de 1 aprilie 2019 a intrat în vigoare noul Cod Administrativ, care stabilește că cererea de acces la informație este o petiție. Odată cu aceste modificări, solicitările de informații transmise în format electronic urmau să conțină și ele elementele unei petiții și nu mai erau examinate de către instituțiile publice dacă nu erau semnate electronic. Această semnătură însă irosește banii și timpul redacțiilor, susțin jurnaliștii consultați de Asociația Media-Guard.
Există și posibilitatea de a transmite o solicitare de informații cu semnătură de mână (olografă), însă, în acest caz, documentul trebuie transmis fizic reprezentanților instituțiilor publice, la sediul respectivei instituții sau trimis prin poștă, lucru care durează. Astfel, din cauza întârzierilor legate de expediere-primire, există riscul ca informația pe care jurnaliștii o cer să nu mai fie actuală și relevantă.
De această problemă s-au lovit mai mulți jurnaliști, printre care este și Elena Cioina, coordonatoare media, platforma E-Sanatate.MD, care a fost nevoită să-și facă semnătură electronică pentru a putea să trimită solicitări de informații către instituțiile publice. Anterior, susține Elena Cioina, s-a lovit de refuzuri din partea instituțiilor publice de a-i oferi informațiile solicitate, invocându-se lipsa semnăturii electronice.
„Nu toți dintr-o redacție pot să-și facă o semnătură electronică și toate solicitările de la reporteri, bineînțeles, vin la redactor și redactorul începe să trimită iarăși solicitări cu semnătură electronică. Asta îți ia foarte mult timp și mi se pare chiar o piedică foarte mare în a accesa informația, pe care ei sunt obligați să o dea, pentru că este o informație de utilitate publică, de interes public”, susține Elena Cioina.
„Această semnătură electronică ne scoate din minți pe toți”
Cu aceeași problemă s-a confruntat și jurnalista de investigații Mariana Colun (freelancer), care spune că, din cauza necesității unei semnături electronice, lucrează la un material mult mai mult decât lucra de obicei. Aceasta este nevoită să apeleze la alți colegi din presă, pe care îi roagă să-și pună semnătura electronică pe solicitările ei.
„Din păcate, operatorul meu de telefonie mobilă nu oferă semnătura electronică. Respectiv, trebuia să apelez la Serviciul Tehnologie Informațională și Securitate Cibernetică. Pentru asta trebuia să completez un formular, după care trebuie să printez trei pagini, să le semnez, să fac copia buletinului de identitate, să fac confirmarea plății și, cu acest dosar, să merg la ei, ei să analizeze dosarul, să aprobe cererea și, respectiv, să am acces la semnătura asta electronică. Acest proces durează și evident că se-ntinde. Eu nu pot să fac o anchetă în timpul în care, de obicei, eram gata să o fac. Nu știu cum este pentru ceilalți din presă, dar pentru freelanceri asta este și mai complicat. Această semnătură electronică ne scoate din minți pe toți”, declară jurnalista.
„Informația aparține cetățenilor, nu guvernelor”
Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, instituție de presă dedicată jurnalismului de investigație, afirmă că accesul jurnaliștilor la informații de interes public nu ar trebui să fie condiționat de o semnătură și aduce exemplul instituțiilor din Occident.
„Noi, la Ziarul de Gardă, am comunicat în toți acești ani cu multe instituții din R. Moldova și din străinătate. Dacă pentru Guvernul, Parlamentul, primăriile din R. Moldova trebuie să scrii solicitări oficiale de informații, alta este experiența când comunicăm cu instituțiile străine. Vă asigurăm, și avem o mulțime de exemple, când am solicitat informații de la Parlamentul European, de la Comisia Europeană, de la Departamentul de Stat al Statelor Unite, de la primării din diverse state europene sau instituții guvernamentale din alte țări, niciodată nu ni s-a cerut un formular cu ștampilă, niciodată nu ni s-a cerut să fie pe hârtie sau pe alt suport, niciodată nu ni s-a condiționat să conțină o semnătură. Informația aparține cetățenilor, nu guvernelor”, consideră Alina Radu.
Directoarea Ziarului de Gardă spune că jurnaliștii din redacția sa se confruntă des cu refuzuri de a primi informații din cauză că solicitările nu erau semnate electronic. Un astfel de refuz a venit de la Serviciul de Informații și Securitate al R. Moldova:
„Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova la 24 martie 2021 a recepționat petiția expediată prin poșta electronică la adresa sis@sis.md și înregistrată cu nr.E-190/21. Menționăm, că potrivit prevederilor art.72 alin.(3) din Codul administrativ, dacă petiția se transmite în formă electronică, ea trebuie să corespundă cerințelor legale stabilite pentru un document electronic. Constatăm că petiția parvenită în adresa Serviciului nu corespunde cerințelor art.2 al Legii privind semnătura electronică și documentul electronic nr.91/2014, potrivit cărora, documentul electronic este informația în formă electronică, creată, structurată, prelucrată, păstrată și/sau transmisă prin intermediul computerului sau al altor dispozitive electronice, semnată cu semnătură electronică în conformitate cu prezenta lege. Astfel, în conformitate cu prevederile art.76 alin(2) din Codul administrativ Vă acordăm termen pînă la 09 aprilie 2021 pentru înlăturarea neajunsurilor menţionate, iar în caz contrar petiţia nu va fi examinată”, se spune într-un răspuns al SIS la o solicitare de informații expediată de jurnaliștii de la Ziarul de Gardă.
„Trebuie de făcut o diferențiere clară între petiție și cererea de informație”
Asociația „Media-Guard” i-a prezentat problema semnăturii electronice și i-a solicitat un punct de vedere și deputatei Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. Deputata dă asigurări că vor fi operate modificări legislative astfel încât obligativitatea semnării electronice de către jurnaliști a solicitărilor de informații să dispară.
„Trebuie de făcut o diferențiere clară între petiție și cererea de informație. Cerea de informație de importanță publică trebuie să fie posibilă de a fi făcută, așa cum prevede și acum legea cu privire la accesul la informație, să poată fi făcut în orice format, verbal, scris, scris însemnând fie hard, fie electronic, și să poată fi satisfăcută cât mai repede.”
Liliana Nicolaescu-Onofrei a declarat că va propune un proiect de lege care care să prevadă modificări la mai multe capitole ce țin de relația dintre instituțiile publice și presă: „Vom înregistra acest proiect, renovat, care prevede modificarea mai multor acte legislative acolo unde este vorba de prevederi cu privire la cererile de informații de interes public. Chiar termenul de informație de interes public vrem să-l clarificăm și să-l punem în lege. Și, pe de altă parte, clarificări și acolo unde este vorba de formatul în care se pot adresa cererile de informație de interes public.”
Eugenia Wetz, Asociația „Media-Guard”
Acest material este realizat în cadrul proiectului „Monitorizarea accesului la informații în instituțiile publice la nivel local, regional și național” implementat de către Asociația Obștească Media-Guard și este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Britanică la Chișinău și implementat de Internews în Moldova și Freedom House, care are ca scop promovarea dezvoltării mass-media independente și profesioniste și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea Asociației Obștești Media Guard și nu reflectă în mod necesar viziunea UK, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.
