(VIDEO) Transparența activităților din primării. Necesitate și obstacole
Cu mai bine de doi ani în urmă, Constantin Copăceanu, un bărbat din raionul Hâncești, a trimis o solicitare de informație la primăria satului Pogănești din același raion. Reprezentanții primăriei au refuzat să răspundă la solicitare. Astfel, Constantin Copăceanu a dat în judecată primăria.
Acesta a solicitat ca instanța de judecată să stabilească „obligarea Primarului localității și Secretarului APL com. Pogănești de a lectura și a copia de mână Legea nr. 436/2000 privind administrația publică locală, precum și a lectura alte legi relevante, pentru buna funcționare a APL com. Pogănești”.
Constantin Copăceanu a pierdut procesul de judecată, însă a început un alt proces – de informare a populației.
„Prima interacțiune a fost, bineînțeles, informală. Încă nu mă gândeam să deschidem o Asociație Obștească, ci pur și simplu am întrebat să am acces la mai multe documente precum contracte pentru anumite lucrări. Prima reacție atunci când eu am cerut documente, ei s-au energizat, m-au chemat pe la ședințele consiliului local să explic, apoi au fost și presiuni sau dorința de a face anumite presiuni prin invitarea unui deputat, președintele raionului”, își amintește bărbatul.
Astfel, acesta a fost motivat să creeze și o asociație, numită „Implicare Plus: Primării Transparente”, care în prezent monitorizează șase Administrații Publice Locale. Scopul, afirmă el, este de a crea un mediu cât mai transparent și prielnic posibil pentru comunicarea dintre primării și cetățeni și, ulterior, să motiveze oamenii să fie mai activi în comunitatea lor.
„Informațiile astea sunt foarte importante și nu de la o singură localitate. Am vrut să extind proiectul pentru mai multe localități. Am mai făcut și anumite programe de calculator cu care pot să trimit automat invitații la ședințele consiliului local din toată Moldova. Acum trimitem invitații la peste 100 de localități”.
Constantin Copăceanu declară că, în experiența sa, a avut și comunicare eficientă cu unele APL-uri, care au fost deschise să furnizeze informații care să ajungă la un număr mai mare de cetățeni. De asemenea, acesta încearcă să trezească spiritul civic al oamenilor, astfel să motiveze implicarea lor în viața satelor lor.
„Practic, oamenii contribuie (prin achitarea impozitelor) și trebuie să știe pentru ce contribuie, să aibă un cuvânt de spus la modul în care sunt cheltuiți banii și, bineînțeles, atunci când oamenii își vor crește încrederea în instituțiile statului, în cazul ăsta APL-uri, vor și vrea să contribuie mai mult. E psihologic o dorință”.
Viorel Furdui, președintele Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), asociaţie care are scopul să reprezinte interesele autorităţilor locale din Republica Moldova, a declarat că autoritățile locale prețuiesc relația cu cetățeanul „pentru că, fiind niște figuri care o dată-n patru ani se realeg, cu siguranță ei încearcă să construiască o relație bună cu cetățenii”.
„Cu siguranță, există deficiențe. Când vorbim despre deficiențe, aici iar, trebuie să separăm. Sunt niște probleme de ordin individual, cum se zice. Poate că unii nu atrag suficientă atenție la acest aspect legat de comunicare cu cetățenii. Dar, în mare parte, problemele pe care noi le-am sesizat, ele țin, mai degrabă, de sistemul care există în R. Moldova și posibilitățile reale ale autorităților locale de a răspunde tuturor nevoilor și întrebărilor cetățenilor”.
Viorel Furdui a mai adăugat că o comunicare eficientă se bazează pe accesul la diferite tehnologii, la necesitatea unui număr suficient de specialiști care să lucreze în administrația locală, care să se ocupe cu comunicarea.
„Sunt lucruri interdependente, și dacă noi n-o să le privim împreună, atunci o să mai vorbim foarte mult timp despre anumite deficiențe care există pe domeniul transparenței, deschiderii, comunicării, pentru că, trebuie să recunoaștem toți că transparența, comunicarea, astea-s niște servicii importante, dar și foarte costisitoare”, a încheiat președintele CALM.
Eugenia Wetz, Asociația „Media-Guard”
Acest material este realizat în cadrul proiectului „Monitorizarea accesului la informații în instituțiile publice la nivel local, regional și național” implementat de către Asociația Obștească Media-Guard și este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Britanică la Chișinău și implementat de Internews în Moldova și Freedom House, care are ca scop promovarea dezvoltării mass-media independente și profesioniste și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea Asociației Obștești Media Guard și nu reflectă în mod necesar viziunea UK, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.
