Rădăcinile dezinformării, explicate elevilor și cititorilor de la Fălești

Asociația Media-Guard, în parteneriat cu Ziarul de Gardă, a organizat joi, 12 septembrie, la Biblioteca publică raională din Fălești, un eveniment în cadrul căruia au fost explicate rădăcinile dezinformării și importanța transparenței redacțiilor. Elevi de la două școli din Fălești, bibliotecari, foști profesori, dar și simpli cetățeni, au aflat cum pot evalua redacțiile pentru a le identifica pe cele care servesc interesul public, dar și ce fel de strategii folosesc statele reziliente la dezinformare. 

Pentru mai mult de jumătate din cetățenii R. Moldova, sursa principală de informare este internetul, tot ea fiind și sursa de informare în care aceștia au cea mai mare încredere, potrivit datelor ultimului Barometru al Opiniei Publice, realizat în august 2023. Dar cum să delimităm portalurile credibile de cele care răspândesc dezinformarea?

„Atunci când citim un site sau vedem o informație, trebuie să vedem cine a publicat-o. Sunt foarte multe site-uri cu denumiri foarte dubioase, care publică diferite informații senzaționale. Aceste site-uri trebuie să le evităm”, a subliniat redactorul-șef al Ziarului de Gardă, Victor Moșneag. 

„Când vedem o informație, trebuie să ne întrebăm cine a produs-o și dacă n-am mai auzit despre acel autor sau acel site, trebuie să fim precauți, pentru că s-ar putea ca informația să nu fie veridică. Este foarte important ca un site sau o televiziune, un radio să aibă oameni vii, cu nume și prenume, care să fie indicați drept autori ai articolelor, pentru că atunci când vedem că o instituție de presă are oameni și oamenii semnează acele știri, înseamnă că acestea pot să fie credibile. Totodată, dacă o informație este publicată pe o singură platformă media, înseamnă că la mijloc este ceva dubios și probabil că nu este adevărat” – a îndemnat expertul. 

Press check și criteriile în baza cărora sunt monitorizate portalurile de știriPublicitate

Expertul a prezentat proiectul „Press Check”, relansat în acest an de Asociația Media-Guard, parteneră a ZdG, care presupune monitorizarea celor mai populare portaluri de știri din R. Moldova. Victor Moșneag a explicat criteriile în baza cărora sunt monitorizate portalurile: publicarea numelor proprietarilor și ale beneficiarilor finali, a datelor despre finanțări și finanțatori, a datelor de identitate ale redacției, a numelor autorilor și a rapoartelor de activitate; publicarea preponderentă a conținutului propriu de interes public (60% și mai mult); citarea corectă a surselor; evitarea conținutului ce are caracter senzațional, a dezinformării și corectarea erorilor; asumarea respectării deontologiei profesionale.

Expertul a proiectat și un video explicativ elaborat de Ziarul de Gardă, în care se arată pașii concreți, conform acestor criterii, de analiză a site-urilor web, pentru a înțelege dacă sunt de încredere sau manipulează, răspândesc dezinformare.

Lecția finlandeză

În același timp, participanții la eveniment au aflat care sunt strategiile folosite pentru educația mediatică de statele reziliente la dezinformare, în baza exemplului Finlandei. „În Finlanda, dezinformarea nu este aproape deloc răspândită. Asta pentru că finlandezii au fost învățați încă de la grădiniță, din primii ani de școală, ce înseamnă dezinformare, ce înseamnă presă credibilă și cum trebuie să procedeze atunci când văd o informație care lor li se pare că nu este adevărată.

Și unii participanți la eveniment au confirmat importanța educației mediatice de pe băncile școlii. „Trebuie din copilărie, de la grădiniță, să fie dezvoltat simțul critic la copii. Și atunci când ei o să crească, o să știe să compare informațiile din diferite surse, să le privească critic”, consideră Larisa Mâțu, care timp de 46 de ani a fost profesoară de limbă franceză la Fălești.

Zilele Libertății Presei. Raportul Media-Guard pentru 2023

Asociația Media-Guard a continuat în 2023 să monitorizeze starea jurnalismului de investigație, a accesului la informație, să monitorizeze răspunsul autorităților la solicitările jurnaliștilor, dar și la problemele de integritate, să discute despre jurnalismul responsabil, care ține cont de interesul public în primul rând, să monitorizeze presa în baza criteriilor de transparență, independență, integritate și corespundere intereselor cetățenilor.

(VIDEO) Redacții de investigații cu audiențe de top

În peisajul media actual, unele redacții care au îmbrățișat jurnalismul de investigație au reușit nu doar să scoată la iveală abuzuri, încălcări ale drepturilor omului și scheme de corupție, ci și să transforme percepția publicului față de acest gen jurnalistic. Am discutat cu reprezentanți ai trei redacții specializate din România, Ucraina și Republica Moldova pentru a afla cum au reușit să aducă jurnalismul de investigație în topuri și să-l facă atractiv și ușor de consumat.

(VIDEO) Cine trebuie să plătească pentru conținutul jurnalistic?

În fiecare zi citim știri, reportaje, interviuri sau investigații. Fie că le citim dintr-un ziar, navigăm pe site-uri în căutarea lor sau le vedem la posturile TV, în format video, vrem să fim informați corect și profesionist. Dar cine ar trebui să plătească pentru munca jurnaliștilor care ne informează?

(VIDEO) Furtul de conținut jurnalistic: Între goana după vizualizări și încălcarea drepturilor intelectuale

Practicile copy-paste în presa din Republica Moldova s-au transformat, în ultimii ani, într-un adevărat fenomen, spun reprezentanții mai multor instituții de presă independente. Aceștia susțin că așa-numitele agregatoare de știri continuă să preia articolele originale fără a cita corect sursa, în timp ce redacțiile care servesc interesul public depun efort și resurse pentru a informa corect și la timp societatea.