Criza globală a informației reprezintă o amenințare gravă pentru prosperitatea economică și progresul uman (și o oportunitate unică)

Scrisoare deschisă a panelului de nivel înalt pentru media de interes public

Unsprezece dintre cei mai importanți economiști ai lumii, printre care și doi laureați ai Premiului Nobel, fac un apel către guverne să recunoască și să susțină valoarea economică a mass-media de interes public în era inteligenței artificiale.

Guvernele din întreaga lume urmăresc visul AI, mizând pe aceste tehnologii pentru a stimula prosperitatea economică. Cu toate acestea, ele nu investesc în resursa fundamentală care stă la baza economiilor noastre din secolul XXI – informația independentă și verificabilă.

Economiile care funcționează bine se bazează pe informații accesibile pe scară largă, verificate și de încredere. Jurnalismul de interes public furnizează o sursă vitală de astfel de informații: expune corupția, fraudele și manipularea piețelor, aduce stabilitate piețelor financiare, limitează dezinformarea și le oferă actorilor economici datele necesare pentru a lua decizii de investiții informate. Fără aceste informații, economiile naționale, comerțul internațional și fluxurile de capital între țări nu pot funcționa corespunzător, cu efecte negative ample asupra bunăstării sociale.

Însă această resursă valoroasă se confruntă la nivel mondial cu o criză existențială, atât financiară, cât și politică. Panelul de Nivel Înalt pentru Mass-Media de Interes Public, inclusiv doi laureați Nobel, a fost creat pentru a evalua implicațiile economice și sociale ale crizei cu care se confruntă mass-media de interes public la nivel global. Am analizat dovezile și tendințele globale cu un sentiment tot mai mare de alarmă.

Suntem preocupați de faptul că economiile noastre devin tot mai vulnerabile la informații care nu sunt nici independente, nici corecte. În 2024, până la 90 de țări au fost vizate de eforturi externe sponsorizate de state pentru a manipula informațiile. Ascensiunea inteligenței artificiale generative riscă să accelereze aceste tactici și sporește dificultățile în combaterea răspândirii informațiilor false online. Între timp, jurnaliștii și organizațiile media independente se confruntă cu presiuni politice și economice crescânde, pe măsură ce autocratiile și interesele de grup se consolidează.

Raportul nostru, The Economic Imperative of Investing in Public Interest Media, arată de ce forțele pieței singure nu pot susține acest bun public vital: modelele de afaceri care au fost istoric profitabile eșuează, deoarece veniturile migrează către platformele online, permițând intereselor puternice să cooptă, intimideze sau să neutralizeze mass-media independentă. Sprijinul donatorilor pentru mass-media de interes public a fost întotdeauna scăzut și este acum depășit de investițiile actorilor autoritari în propagandă. Rusia cheltuie pe dezinformare și propagandă, inclusiv pentru conținut destinat în afara granițelor sale, de cel puțin trei ori mai mult decât ajutorul extern oferit de cele mai mari democrații pentru susținerea mass-mediei libere și independente, și nu este singura care procedează astfel.

Situația este și mai complicată în economiile în dezvoltare, unde inegalitatea în accesul la informație necesită susținerea inovației locale pentru a corecta prejudecățile sistemice și inegalitățile digitale, așa cum se poate observa, de exemplu, în ecosistemul media african.

Fără informații fiabile, nu putem aborda cele mai presante provocări economice, sociale și de mediu ale vremurilor noastre. De la combaterea crizei climatice la gestionarea pandemiilor globale, proliferarea dezinformării are costuri uriașe. Fără acțiuni decisive, atât la nivel național, cât și global, ne îndreptăm spre ceea ce laureata Nobel Maria Ressa a numit „un Armageddon informațional”, care va pune în pericol stabilitatea economică globală, bunăstarea socială și creșterea durabilă.

Facem un apel urgent pentru acțiune publică decisivă și propunem două direcții prioritare pentru a proteja mass-media de interes public și pentru a dezvolta politicile necesare modelării piețelor informaționale viitoare, în beneficiul prosperității economice și al bunăstării sociale.

Ambele direcții necesită o reevaluare fundamentală a valorii economice și sociale a informațiilor independente și verificabile, ca infrastructură esențială pentru piețe și societăți prospere.

În primul rând, guvernele ar trebui să investească în noi modele care să încurajeze, să susțină și să protejeze mass-media liberă și independentă. Sprijinul financiar pentru mass-media de interes public este una dintre cele mai eficiente intervenții pentru a asigura sisteme economice responsabile și bine funcționale, cu potențiale beneficii economice și sociale pe termen lung. Totuși, aceste investiții trebuie să fie însoțite de măsuri solide care să prevină capturarea de către guverne și să promoveze un ecosistem media pluralist, incluzând sectorul privat și o societate civilă activă. Resursele ar trebui direcționate prin mecanisme naționale și multilaterale dovedite ca eficiente, care să susțină furnizarea de informații factuale și să ofere protecție împotriva influențelor nejustificate. Exemple precum Fondul Internațional pentru Mass-Media de Interes Public arată cum independența și amploarea pot fi combinate pentru a genera impact global semnificativ, similar cu vehiculele de finanțare în domenii precum sănătatea și educația.

În al doilea rând, guvernele trebuie să modeleze activ piețele informaționale pentru a sprijini surse independente, pluraliste și de încredere. Este necesară o „politică industrială a informației” care să dezvolte un ecosistem media viabil și independent – unul care să încurajeze dinamismul pieței, dar și o reglementare atent gestionată, potrivită pentru o economie condusă de AI. O astfel de politică trebuie să integreze mai bine nevoile publice și supravegherea acestora, elemente esențiale atât în economiile dezvoltate, cât și în cele în dezvoltare, și să recompenseze faptele bazate pe adevăr, nu minciunile. Cadrele de cooperare multilaterală, precum International Partnership for Information and Democracy, pot sprijini învățarea comună și bunele practici în ceea ce privește intervențiile politice.

Primele semne de progres încep să apară. În câteva săptămâni, președinții Franței și ai Ghana vor găzdui o conferință internațională pentru a consolida răspunsul la criza globală a informației. Totuși, mai mulți lideri trebuie să adopte urgent această agendă. Fără acțiuni decisive, ecosistemele noastre informaționale vor continua să se deterioreze rapid, slăbind beneficiile revoluției AI și punând în pericol atât prosperitatea globală, cât și bunăstarea socială. Momentul de acțiune este acum.

SEMNATARII

• Prof. Daron Acemoğlu, Laureat al Premiului Nobel pentru Științe Economice 2024, Profesor la MIT, Co-director al Inițiativei Shaping the Future of Work și afiliat de cercetare la noul Blueprint Labs al MIT.
• Prof. Philippe Aghion, Profesor la Collège de France, INSEAD și London School of Economics.
• Prof. Sir Tim Besley, Profesor de Economie și Științe Politice și W. Arthur Lewis Professor de Economie a Dezvoltării în Departamentul de Economie al London School of Economics.
• Prof. Dr. Francesca Bria, Profesor Onorific la IIPP, UCL Londra; Lider de Proiect EuroStack; Președinte al New European Bauhaus Facility, Comisia Europeană; Președinte al Agenției de Inovare ART-ER, Italia.
• Prof. Dame Diane Coyle, Benett Professor de Politici Publice, Universitatea Cambridge.
• Dr. Obiageli Ezekwesili, Președinte Human Capital Africa și Fondator al School of Politics, Policy and Governance.
• Prof. Mariana Mazzucato, Profesor de Economie a Inovației și Valoare Publică la University College London (UCL) și Director Fondator al UCL Institute for Innovation and Public Purpose (IIPP).
• Prof. Atif Mian, John H. Laporte, Jr. Class of 1967 Professor de Economie, Politici Publice și Finanțe la Universitatea Princeton.
• Prof. Andrea Prat, Richard Paul Richman Professor de Business la Columbia Business School și Profesor de Economie în Departamentul de Economie al Columbia University.
• Prof. Joseph Stiglitz, Laureat al Premiului Nobel pentru Științe Economice 2001, Columbia University, Fondator și Co-președinte al Initiative for Policy Dialogue, Economist Șef al Roosevelt Institute.
• Dr. Vera Songwe, Președinte și Fondator, Liquidity and Sustainability Facility, și Senior Fellow Non-Rezident la Global Economy and Development, Brookings.
• Information Democracy