Indicele Libertății Presei pentru 2024. Jurnalismul, sub presiune politică
Indicele libertății presei, publicat de Organizația internațională Reporteri fără Frontiere (RFF) la 3 mai 2024, relevă că libertatea presei din întreaga lume este amenințată chiar de oamenii care ar trebui să-i fie garanții – autoritățile politice. Această constatare se bazează pe faptul că, dintre cei cinci indicatori utilizați pentru alcătuirea clasamentului, indicatorul politic a scăzut cel mai mult, înregistrând o cădere medie globală de 7,6 puncte, consemnează indicele RFF. Republica Moldova a coborât în Indicele Libertății Presei de pe locul 28, în 2023, pe locul 31 în acest an.
RFF observă o deteriorare alarmantă a sprijinului și respectării independenței mass-media și o presiune crescută din partea statului sau a altor forțe politice. „Înaintea alegerilor din 2024, când mai mult de jumătate din populația lumii va merge la vot, RFF avertizează asupra unui fenomen important identificat în Indexul libertății presei din 2024: o scădere a indicatorului politic, unul dintre cele cinci indicatoare monitorizate. Statele și forțele politice, indiferent de orientarea lor joacă un rol tot mai mic în protejarea libertății presei. Această ignorare a responsabilității este uneori însoțită de punerea sub semnul întrebării a rolului jurnaliștilor sau chiar de utilizare a mass-media în campanii de hărțuire sau dezinformare. În același timp, jurnalismul demn de acest nume este o condiție necesară pentru un sistem democratic și realizarea libertăților politice”, spune Anne Bocande, director editorial RFF.
Scăderea generală a indicelui politic a afectat și cele trei țări clasate pe primele poziții în noul indice mondial al libertății presei. Norvegia, care se menține pe primul loc, și-a coborât indicele politic, iar Irlanda (locul 8), unde forțele politice intimidează mass-media, a pierdut primul loc în Uniunea Europeană în fața Danemarcei (locul 2), urmată de Suedia (locul 3).
La coada clasamentului, țări asiatice precum China, Vietnam și Coreea de Nord au fost înlocuite cu trei țări în care indicele politic a scăzut brusc: Afganistan (minus 44 de locuri în indicele politic), unde represiunea jurnalismului continuă după revenirea talibanilor la putere; Siria (minus 8 locuri în indicele politic) și Eritreea (minus 9 locuri și ultimul loc în clasamentul general și politic) sunt două țări care, din cauza unui număr record de jurnalişti reținuți, dispăruți sau luați ostatici, s-au transformat într-o zonă nereglementată legal pentru mass-media.
Situația mass-mediei din Republica Moldova a fost catalogată de experți drept satisfăcătoare. Mass-media din Moldova este împărțită în tabere pro-ruse și pro-occidentale, remarcă experții RFF: „Peisajul media este polarizat și marcat de influența lui Ilan Șor, un oligarh pro-Kremlin aflat în exil pentru a scăpa de acuzații de corupție. Imperiul media construit în ultimii ani de companiile legate de Șor a fost slăbit de suspendarea licențelor a șase canale în decembrie 2022 și noiembrie 2023. Licențele altor patru canale legate de Vladimir Plahotniuc, un oligarhul și fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, aflat și el în exil, au fost, de asemenea, suspendate în noiembrie 2023. Conținutul acestor instituții media a migrat online pe site-urile lor web și pe rețelele de socializare”.
