Publicitatea nemarcată în media din Republica Moldova: risc ascuns pentru democrație și încrederea în jurnaliști

În R. Moldova, publicitatea nemarcată, în special cea politică, rămâne o problemă persistentă, cu efecte directe asupra încrederii publicului în jurnaliști și asupra funcționării proceselor democratice. Experți în media avertizează că modul în care este folosită această formă de comunicare poate influența opinia cetățenilor, poate compromite jurnaliștii și poate fi exploatat de actori interni sau externi.

Publicitatea: între informare și manipulare

Ion Bunduchi, expert media, compară publicitatea cu o invenție umană neutră, care poate fi folosită atât în scopuri benefice, cât și în scopuri nocive: „Orice invenție umană poate fi benefică și poate fi malefică. Arcul sau pușca pot fi îndreptate spre vânat, dar și spre semeni. Publicitatea nu face excepție. Ea, în aceeași măsură, ne poate orienta în a cunoaște persoane, servicii sau mărfuri, dar ne și poate dezorienta”.

Bunduchi subliniază importanța marcării clare a reclamelor: „Problema e să știm că avem în față o reclamă. E ca și cu propaganda ostilă – dacă ne dăm seama că-i propagandă, valențele ei nocive devin nule. Dacă nu știm, nu putem face împărțirea, iar consecințele pot fi de la triste până la fatale. Prin urmare, este necesar și obligatoriu să ni se spună de fiecare dată când este o reclamă. Dacă nu ni se spune, atunci suntem mințiți, iar cel care minte trebuie să răspundă”, consideră expertul.

El oferă un exemplu istoric pentru a explica importanța onestității: „Eram în SUA pe vremea scandalului Bill Clinton – Monica Lewinsky. Și ne spuneau simpli cetățeni americani: nu-l învinuim pe Clinton că a avut ceva cu Monica, îl învinuim că ne-a mințit că nu a avut nimic. Președintele american, pentru că a mințit, mai nu s-a răsplătit cu funcția. Aceasta este atitudinea noastră față de cineva care ne minte. Dacă asta e o instituție de presă, să-și asume consecințele. Consecința cea mai gravă este pierderea încrederii”.

Presiunea economică și compromisurile redacțiilor

Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă, explică de ce unele redacții omit marcarea publicității politice: „Unele media omit să marcheze articolele de publicitate politică pentru că așa cer comanditarii. Știu chiar un manager de redacție care, vreo 7 ani în urmă, a mărturisit între prieteni că un astfel de articol nemarcat îl ajută să plătească câteva salarii angajaților”.

Experta avertizează asupra riscurilor reputaționale: „Jurnaliștii, desigur, nu ar trebui să accepte așa ceva, întrucât se compromit și… oricum, se vede. Publicul la fel, pricepe. Este o formă ascunsă de articole la comandă, iar cel care plătește poate oricând dezvălui că a plătit în acest fel un jurnalist sau o redacție. Atunci devine foarte greu să îți mai speli reputația”.

Zaharia subliniază că efectele nu se limitează la imaginea jurnalistului: „Redacțiile se vulnerabilizează. Acceptând publicitate nemarcată, ele își asumă riscul de a fi instrumente ale unor interese politice sau economice externe, ceea ce poate afecta grav credibilitatea întregii instituții”.

Publicitatea politică nemarcată și vulnerabilitatea proceselor democratice

Liliana Vițu, președinta Consiliului Audiovizualului, atrage atenția la impactul asupra proceselor democratice: „Publicitatea nemarcată este destul de periculoasă, în special în cadrul proceselor democratice, pentru că nu întotdeauna cetățenii știu să recunoască care material este de fapt publicitate. Aceasta poate lua forme diverse: plasare de conținut, mesaje care par de interes public, spoturi clasice sau emisiuni. Beneficiarul trebuie să cunoască dacă un material este editorial sau plătit”.

Vițu explică cum publicitatea politică nemarcată poate deveni vector de dezinformare: „Deseori, publicitatea politică poate fi folosită ca instrument de dezinformare. În R. Moldova, marile platforme de tip Meta, YouTube, TikTok, Telegram sunt exploatate de forțe ostile, în special de Federația Rusă, pentru a penetra spațiul audio-vizual. Aceste tentative exploatează emoțiile, fricile și vulnerabilitățile publicului, ceea ce face dezinformarea extrem de eficientă”.

Ea oferă exemple concrete din ultimii ani: „Posturi afiliate lui Ilan Șor și aliaților săi, cum ar fi TV6, ORIZONT sau TV Găgăuzia, au folosit publicitatea nemarcată în favoarea activităților politice, fie că era vorba de evenimente locale sau de inițiative precum Găgăuzland, Orheiland sau Festivalul Chitarelor. Am văzut și în mediul digital, pe Canal 5 de pe YouTube, cum publicitatea mascată era folosită în favoarea blocului Pobeda”.

Modele de finanțare și manipulare subtilă

Experții remarcă faptul că nemarcarea publicității permite comanditarilor să își crească prestigiul și să credibilizeze conținutul: „Comanditarii preferă ca articolele nemarcate să fie asociate cu un jurnalist sau o redacție, ceea ce ridică prestigiul și conferă credibilitate mesajului. În realitate, publicul poate percepe acest lucru, dar efectele asupra încrederii și reputației sunt vizibile mai târziu”, explică Zaharia.

Reglementări europene și perspective pentru Republica Moldova

Liliana Vițu subliniază cadrul legal european: „La nivelul Uniunii Europene a fost aprobat un regulament privind transparența și vizarea unui public țintă în publicitatea politică, intrat în vigoare în martie 2024. Aceasta reflectă înțelegerea faptului că, din afara Uniunii, procesele democratice pot fi vizate prin publicitate politică nemarcată. Pentru Republica Moldova, acest cadru va deveni obligatoriu la aderare”.

Vițu amintește că reglementările europene vizează prevenirea ingerințelor externe și protejarea proceselor democratice: „Scopul este să fie clar pentru public cine finanțează un mesaj și ce obiectiv urmărește, pentru a limita manipularea emoțională sau divizarea societății”.