Studiu de caz: Publicitatea mascată pentru „Alianța Moldovenii” pe portalurile media din Moldova

O masă rotundă organizată recent de „Alianța Moldovenii” scoate la iveală practici diferite în presa din R. Moldova privind marcarea publicității politice. În timp ce unele instituții de presă au etichetat clar materialele ca advertoriale, altele au publicat aceleași texte ca știri obișnuite, fără să menționeze că este vorba despre conținut plătit.

Evenimentul care a atras atenția

„Alianța Moldovenii”, o formațiune politică apărută recent pe scena publică, a organizat o masă rotundă națională pe tema dezvoltării statului moldovenesc. Informația despre eveniment a apărut pe mai multe portaluri, dar modul în care a fost prezentată diferă esențial.

Pe Realitatea.md, textul a fost publicat la rubrica „Comunicare comercială”, cu mențiunea expresă că este publicitate – o practică conformă cu legea și cu normele etice ale jurnalismului.

Pe de altă parte, IPN.md și Omniapres.md au difuzat aproape același text, dar sub forma unor știri obișnuite, fără a preciza că este publicitate sau comunicat plătit.

În cazul Unimedia.info, materialul a fost plasat în secțiunea „Comunicate”, dar nici aici nu apare clar termenul „Publicitate” sau „Advertorial”, ceea ce face ca pentru cititorul obișnuit textul să fie perceput drept o știre.

Cum arată publicitatea mascată

Textele publicate au câteva trăsături comune care le apropie mai degrabă de un comunicat de presă decât de un material jurnalistic:

• titluri laudative și neutre, de tipul „Alianța Moldovenii a organizat o masă rotundă națională” sau „Soluții pentru modernizarea țării”;
• conținut unilateral, care redă doar declarațiile organizatorilor, fără alte surse sau opinii;
• lipsa semnăturii unui jurnalist sau a unei note de transparență privind proveniența textului;
• plasarea în fluxul editorial al știrilor, fără delimitări vizuale sau de conținut față de restul articolelor.

Astfel de practici sunt încadrate în jurnalism ca publicitate politică mascată – atunci când un mesaj electoral sau promoțional este prezentat sub formă de știre, fără să fie marcat ca atare.

De ce contează etichetarea

Legea publicității din R. Moldova prevede că orice conținut publicitar difuzat în presă trebuie să fie marcat clar. Codul Deontologic al Jurnalistului cere la fel: separarea conținutului editorial de cel comercial, pentru a nu induce în eroare publicul. „Este obligatorie separarea clară a produselor jurnalistice de publicitatea comercială, de subiectele realizate în scop publicitar, de publicitatea politică (electorală). Publicitatea comercială, subiectele realizate în scop publicitar, publicitatea politică (electorală) trebuie marcate distinct și prezentate astfel încât să nu poată fi confundate cu produsele jurnalistice. Este interzisă informația publicitară mascată, prezentarea informației publicitare fără marcaj sau prezentarea acesteia drept produs jurnalistic”, scrie în Codul Deontologic al Jurnalistului.

Nerespectarea acestor norme nu este doar o chestiune de etică, ci și de legalitate. În cazul concret, doar Realitatea.md a respectat regulile de transparență, în timp ce celelalte portaluri au publicat mesaje politice nemarcate.

Implicații pentru spațiul mediatic

Cazul „Alianța Moldovenii” evidențiază vulnerabilitatea presei moldovenești la conținut politic plătit, dar nemarcat. Practica are consecințe multiple:

• induce în eroare cititorii, care nu realizează că citesc un material promoțional;
• avantajează politic formațiunea promovată, care obține vizibilitate la costuri reduse, în afara regulilor de campanie electorală;
• afectează credibilitatea instituțiilor media, care riscă să fie percepute ca simple canale de propagandă.

Această situație ridică întrebări despre modul în care sunt respectate normele legale și deontologice, dar și despre capacitatea autorităților de reglementare de a interveni atunci când publicitatea mascată devine o strategie recurentă.

Mai multe despre consecințele publicității nemarcate, citiți aici.