Apel privind fortificarea măsurilor de siguranță și protecție a jurnaliștilor
Pe fundalul sporirii numărului de cazuri de intimidare a jurnaliștilor, Centrul pentru Jurnalism Independent, alături de organizațiile cosemnatare, între care și Asociația Media-Guard, face apel către autoritățile Republicii Moldova să fortifice, în regim prioritar, garanțiile legale privind siguranța și protecția jurnaliștilor pentru a redresa amenințările emergente la adresa presei și a contracara cultura impunității.
Cum se simte o jurnalistă când este atacată pe nedrept de politicienii cărora dorește să le adreseze întrebări (cazul Irina Vlah)?
Pentru a-i solicita un comentariu cu privire la faptul că mai multe persoane care au candidat anterior pe listele partidelor din grupul Șor sunt acum în formațiunea sa, jurnalista Ziarului de Gardă, Natalia Zaharescu, a mers la un briefing ținut de Irina Vlah. În loc de răspunsuri, reportera ZdG a fost insultată de Vlah și de membrii partidului său. Ei au evitat să răspundă la întrebări și au acuzat Ziarul de Gardă că ar fi „ziar de guvernare”, că ar fi primit bani pentru propagandă din partea USAID și că ar fi finanțat de… Ilan Șor. Cum se simte o reporteră când este atacată pe nedrept de politicieni?
Natalia Zaharescu, reporteră ZdG răspunde: Eram singura jurnalistă la eveniment. Irina Vlah și-a ținut discursul având în spate ca decor câțiva membri de partid, care nu au scos niciun cuvânt, dar care, în schimb, au fost foarte gălăgioși când am vrut să-i adresez o întrebare aparent simplă șefei lor de partid.
A trebuit să fug din urma Irinei Vlah, pentru că nu s-a oprit să-mi răspundă, până am ajuns afară, unde m-am pomenit efectiv înconjurată de acoliții săi, care au făcut tot posibilul să-mi împiedice activitatea jurnalistică. Nici doamna Vlah nu s-a dat în lături, numind Ziarul de Gardă „ziar de guvernare”.
Am fost numită „provocatoare”, acuzată că aș face propagandă pe banii USAID sau, culmea, că aș fi plătită de… Șor. Eram singură, filmând cu telefonul, înconjurată de oameni care încercau să mă intimideze, care arătau spre mine cu degetul, în timp ce doamna Vlah zâmbea jovial.
Am reușit să-mi păstrez calmul, pentru că scopul meu era să-mi fac munca de jurnalistă, nu să intru în dispute cu politicieni care atacă presa. Am avut sentimente contradictorii, pentru că mi s-a părut amuzant și jalnic modul în care au reacționat ei, dar am simțit nedreptatea care se face față de jurnaliștii care, pur și simplu, își fac meseria, pentru că nu sunt unica ce am fost atacată în felul acesta de politicieni și susținătorii lor, politicieni care vor să ajungă să guverneze această țară.
Unul dintre ei mi-a spus că dacă ZdG ar dispărea, nimeni nu i-ar simți lipsa în afară de PAS și Șor. În aceeași zi, când mă întorceam acasă de la redacție, în troleibuz m-a salutat o tânără, Alexandra, care m-a recunoscut și mi-a spus cât de mult apreciază munca făcută de ZdG. Iar asta cântărește mult mai mult decât ceea ce spune un politician care nu știe să răspundă la o simplă întrebare a unui jurnalist.
„Îți știu adresa” – fondatorul Nokta, Mihail Sirkeli, a fost amenințat de boți de pe Telegram după ce a criticat-o pe Irina Vlah
Contul de Telegram al directorului portalului media Nokta, Mihail Sirkeli, a fost atacat joi, 3 aprilie, de boți, scrie Nokta.
Potrivit Nokta, lui Mihail îi scriu „străini”, care îl amenință și insultă. Zeci de nume și sute de mesaje provin de la utilizatori fără avatare și cu porecle generate aparent aleatoriu.
Ulterior, atacatorii au început să atace e-mailul lui Mihail și să efectueze apeluri de la numere străine.
Potrivit Nokta, nu este clar cine se află în spatele atacului, dar, după cum ne amintim, atacurile asupra presei și utilizarea boților în rețelele sociale sunt tacticile preferate ale echipei lui Ilan Șor și ale forțelor pro-ruse din Găgăuzia și din întreaga R. Moldova, în general. Astăzi, amenințările la adresa lui Mihail au „coincis” cu lansarea publicației sale cu referire la un articol din Nokta despre comportamentul nepotrivit ai fostei bașcane Irina Vlah în comunicarea cu jurnalista Natalia Zaharescu de la Ziarul de Gardă.
„Un partid de huligani care încearcă să vorbească despre inimă. Șapte persoane au înconjurat-o pe jurnalistă și, în loc să-i răspundă la întrebare, au început s-o insulte și s-o umilească. Jurnalista este singură, ei sunt șapte. Jurnalista îi pune o întrebare lui Vlah, iar ca răspuns toți cei șapte o atacă pe jurnalistă. Acesta nu este un partid – este o bandă de huligani.
După 20 de ani în politică, Irina Vlah nu se mai sfiește să își arate adevărata față. Comportamentul de care a dat dovadă în discuția cu jurnalista Natalia Zaharescu de la Ziarul de Gardă arată adevărata ei natură. Ea a ascuns-o cu multă abilitate în toți cei 20 de ani de politică. Mai întâi cu comuniștii, stând în umbră. Apoi a ascuns-o foarte abil ca bașcană, vorbind cu ambasadorii. Îmi imaginez cum se zvârcolea că nu putea să-și arate adevărata față – „tu ce, eu ce, da tu ce…” și de la faptul că trebuia să se prefacă a fi decentă. Vlah a ascuns-o cu abilitate, neparticipând la dezbateri și comunicând doar cu presa loială, care nu punea întrebări incomode. În Găgăuzia nu a fost dificil să facă acest lucru, având în vedere că Vlah controla 80% din mass-media din autonomie.
Apropierea dintre Irina Vlah și Șor, care, în opinia mea, este evidentă și dovedită, despre care Natalia Zaharescu a încercat să o întrebe pe Vlah, o aduce pe Vlah în armonie cu ea însăși. Ea nu mai trebuie să se prefacă a fi decentă, se poate comporta ca în stradă – poate fi nepoliticoasă cu jurnaliștii, să trimită slugile asupra lor. Au venit și cu o tachinare? Creativ, totuși.
M-a amuzat mai ales întrebarea adresată Nataliei Zaharescu – de unde sunteți? Nu e vorba doar de ignoranță, ci de dorința de a umili o jurnalistă care reprezintă cea mai autorizată presă de investigații din țară, o jurnalistă cu nume și autoarea uneia dintre cele mai mediatizate investigații de anul trecut despre plasa lui Șor”, se arată în postarea lui Mihail Sirkeli.
Postarea vine după ce Ziarul de Gardă a constatat că nu mai puțin de 27 de persoane din grupul de inițiativă al Irinei Vlah au candidat, dețin sau au deținut funcții elective, fiind înaintați de fostul Partid „Șor”, Partidul „Șansă” și Partidul „Renaștere”, care fac parte din Blocul „Victorie”, controlat de Ilan Șor și lansat în politica moldovenească de la Moscova. Unii dintre ei conduc organizații teritoriale și primare ale Partidului „Inima Moldovei” al fostei bașcane a regiunii găgăuze, Irina Vlah. Solicitată de ZdG, Irina Vlah a spus că aceste date sunt false și a lansat atacuri asupra Ziarului de Gardă, împreună cu alți membri ai echipei sale.
Președinta Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, atac asupra ZdG
Reportera Ziarului de Gardă, Natalia Zaharescu, a fost insultată de președinta Partidului Republican „Inima Moldovei”, Irina Vlah și de membrii formațiunii sale, după ce fostei bașcane a Găgăuziei i-a fost solicitat un comentariu despre faptul că mai multe persoane care au candidat anterior pe listele partidelor din grupul Șor sunt acum în formațiunea sa.
Irina Vlah a negat că ar lucra cu oamenii lui Șor. Totodată, reportera ZdG a fost insultată de Vlah și de membrii partidului său, printre care și Victor Topal, fratele primarului orașului Ceadîr-Lunga și fost șef al Direcției Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova pentru Găgăuzia, în perioada când Irina Vlah era bașcană, Olesea Tanasolgo, fostă vicepreședintă a Comitetului Executiv a Găgăuziei în perioada când Irina Vlah era bașcană, și Veaceslav Crăciun, analist politic de la Comrat.
Ei au acuzat Ziarul de Gardă că ar fi „ziar de guvernare”, că ar fi primit bani pentru propagandă din partea USAID și că ar fi finanțat de Ilan Șor.
ZdG: Doamnă Vlah, spuneți-ne, vă rog, noi am văzut că în grupul de inițiativă, cel puțin vreo douăzeci și ceva de persoane sunt din fostul Partid „Șor”, din Partidul „Șansă”, care au fost candidați.
Irina Vlah: Dar de unde ați luat această informație?
ZdG: Este o informație solicitată de la instituțiile abilitate.
Irina Vlah: Care instituții v-au dat informația?
Victor Topal: Aveți în vedere pe Șor? El v-a dat informații că la noi sunt persoane de la…
ZdG: Șor este o instituție pentru dumneavoastră?
Veaceslav Crăciun: Șor este sursă de informare pentru dumneavoastră.
ZdG: Aveți sau nu oameni din aceste partide?
Irina Vlah: Colegii v-au spus, v-au dat informația.
ZdG: Folosiți ajutor din partea oamenilor lui Șor, așa putem să înțelegem?
Irina Vlah: Eu vreau să vă spun un lucru. Cu regret, dumneavoastră permanent dezinformați oamenii. Permanent. Ce reprezentanți dumneavoastră?
ZdG: Sunt de la Ziarul de Gardă.
Irina Vlah: Aaaa, „ziarul de guvernare”. De ce nu ați spus de la început?
Victor Topal: De ce nu ați luat legitimația, poate sunteți de la Șor, un provocator. Nu vă vedem că dumneavoastră sunteți de la Ziarul de Gardă.
ZdG: Puteți să verificați, nu-i nicio problemă.
Irina Vlah: Prezentați…
ZdG: Am lăsat geanta, că ați fugit de mine. Și am lăsat geanta jos, acolo. Dar vă arăt, nicio problemă. Mulțumesc, câtă atenție!
Victor Topal: Pot să mă prezint, mă numesc Victor Topal. Bună ziua, sunt de la Partidul Republican „Inima Moldovei”. Nu am nicio legătură cu Șor, nicio legătură nu avem noi.
ZdG: Dar, cel puțin douăzeci și ceva din grupul de inițiativă de la dumneavoastră anterior au fost candidați sau consilieri de la Partidul „Șansă”…
Irina Vlah: Informația e falsă, toți oamenii care au fost în grupul de inițiativă, toți au fost oameni benevoli, care promovează pacea și neutralitatea. Și eu cred că ei acum dacă vă aud, puteți să aveți multe probleme din partea judecătorească, pentru că multe abuzuri noi auzim din partea „gardă de guvernare”…
ZdG: Ziarul de Gardă este corect.
Victor Topal: „Ziarul de guvernare!”
Irina Vlah: Eu știu că „de guvernare sunteți” și dacă vreți să fiți ca Maria Olaru, așteptați cererea noastră și ne vedem…
ZdG: Cel puțin, în capul listei este domnul Coștei, care a fost candidat pe lista Partidului „Șor” la parlamentare.
Irina Vlah: … Sunteți la fel, sunteți ca doamna Maria Olaru.
ZdG: Dumneavoastră sunteți în spațiu public și oricine poate să vă întrebe, și doamna Olaru, și Ziarul de Gardă.
Irina Vlah: De ce dumneavoastră așa spuneți? Da, eu am văzut ce ea a făcut și judecata a prezentat informații. Puteți să aveți și dumneavoastră așa probleme.
ZdG: Dar de ce negați, dacă oamenii, într-adevăr, au făcut anterior parte și au candidat din partea Partidului „Șansă”, din partea Partidului „Șor”. De ce ați nega acest lucru?
Victor Topal: Sunteți ca un papagal: ta-ta-ta-tat…
Irina Vlah: Prezentați această informație. Vreau să văd, haideți!
ZdG: Dumneavoastră aveți listele.
Irina Vlah: Dumneavoastră aveți…
Olesea Tanasoglo: Câți bani ați primit pentru propagandă de la USAID?
Victor Topal: Câți bani primiți de la Șor?
Altă persoană: Voi cel mai mult îi faceți PR lui Șor. Ni se creează impresia că lucrați pentru Șor.
Victor Topal: Sunteți complice la fraudele lui financiare.
ZdG: Dumneavoastră acum vă bazați pe ceva când afirmați acest lucru?
Victor Topal: Pe voi vă interesează Șor, pe voi nu vă interesează PAS.
ZdG: Noi despre PAS tot scriem foarte mult.
Victor Topal: PAS face propaganda războiului, PAS ne împinge în sărăcie, PAS a decapitat țara. Vreți să spuneți că Partidul „Inima Moldovei” este vinovat de aceste probleme?
ZdG: Eu am spus așa ceva?
Victor Topal: Șor și PAS sunt același lucru și au distrus această țară săracă, cea mai înfloritoare.
ZdG: Am înțeles. Doamnă Vlah, puteți da asigurări că aceste semnături colectate nu vor fi utilizate în alte scopuri?
Irina Vlah: Ascultați colegii.
Victor Topal: Ascultați-ne pe noi, nu provocați oamenii. Mergeți mâine cu mine la Maramonovca, o să ne plimbăm pe acolo, o să vedeți cum trăiesc oamenii.
ZdG: Eu am o simplă întrebare pentru doamna Vlah…
Victor Topal: Sunteți provocatori care primesc bani de la Șor.
ZdG: Dumneavoastră împiedicați activitatea mea jurnalistică. Eu am întrebări către doamna Vlah…
Olesea Tanasoglo: …Și luați cu voi pâine și serviți-i cu pâine, din salariile voastre…
ZdG: Am înțeles. Se poate să-i adresez întrebări doamnei Vlah?
Victor Topal: Inima Moldovei se va lămuri și fără voi, fără voi o să supraviețuim. Dacă veți pleca astăzi, nimeni nu va observa în afară de PAS și Șor. Gata!
ZdG: Pot să-i adresez întrebări doamnei Vlah?
Victor Topal: Gata, noi am terminat briefingul nostru.
ZdG: Dumneavoastră împiedicați activitatea mea jurnalistică.
Victor Topal: Duceți-vă după geantă, lăsați-o în pace, ea are multe de făcut.
ZdG: Eu am o întrebare.
Victor Topal: Dumneavoastră ați dat foarte multe întrebări, ajunge, gata!
ZdG: Eu văd că ați avut timp să stați aici, să mă înconjurați, în loc să-mi dați voie să vorbesc cu doamna Vlah.
Victor Topal: Vă dorim o zi bună!
Ulterior, Irina Vlah a publicat o fotografie cu reportera ZdG în momentul discuției, acuzând că partidul său ar fi „devenit ținta unor noi falsuri lansate de „jurnaliștii” controlați de PAS”.
Vlah a publicat și o înregistrare video cu un mesaj denigrator la adresa Ziarului de Gardă și a reporterei ZdG, utilizând expresia „ziar de buzunar”.
ONG-urile de media condamnă inițiativa „legislativă” a Tiraspolului, ce presupune subminarea libertății presei, și cer autorităților constituționale să intervină neîntârziat pentru a stopa abuzurile
Organizațiile neguvernamentale de media, între care și Asociația Media-Guard, condamnă perpetuarea practicilor abuzive și ilegale din partea forțelor separatiste de la Tiraspol în raport cu jurnaliștii, manifestate de această dată printr-o pretinsă inițiativă legislativă ce vizează amendarea reprezentanților mass-media care își îndeplinesc munca în regiunea din stânga Nistrului fără acreditare.
ONG-urile de media condamnă gestul sfidător al deputaților Blocului Comuniștilor și Socialiștilor care au înregistrat în Parlament inițiativa privind reglementarea „agenților străini”
Centrul pentru Jurnalism Independent, alături de organizațiile cosemnatare, între care și Asociația Media-Guard, condamnă înregistrarea în Parlament a proiectului de lege privind „statutul agenților străini”. Calificăm acțiunile celor șase autori, deputați din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), drept o manifestare a disprețului față de drepturile fundamentale ale omului și libertatea presei.
Ce să facă redacțiile pentru a reduce impactul negativ al atacurilor publice asupra jurnaliștilor
Suspendarea finanțării americane a presei libere din Moldova a adus un val nou de ură la adresa jurnaliștilor cu scopul de a-i discredita în fața publicului. Atacurile se manifestă atât online, cât și pe teren. Expunerea la ele poate duce la suprasolicitarea psihologică și la creșterea stresului și anxietății pentru jurnaliștii vizați. Efectele se amplifică, în contextul în care rețelele sociale facilitează mentalitatea mulțimiii, când grupuri mari de utilizatori se pot uni împotriva unei persoane sau a unei redacții.
Atacurile au început cu publicarea unor liste cu sume de bani primite de la USAID și atribuite mai multor redacții din Moldova. Sumele care au circulat se refereau la granturi primite pe parcursul mai multor ani, însă sursele care au distribuit informațiile le-au interpretat părtinitor.
Una dintre cele mai atacate redacții în această perioadă a fost Ziarul de Gardă. „Ni s-a reproșat faptul că suntem finanțați de o «organizație criminală». A fost nedrept, dar și șocant să auzim asemenea mesaje, inclusiv de la politicieni care anterior au beneficiat de sprijin din partea USAID și care au mulțumit poporului american pentru acest sprijin. Atacurile au continuat chiar și după ce ZdG a explicat clar de unde sunt banii care susțin activitatea redacției”, povestește Victor Moșneag, redactor-șef al Ziarului de Gardă.
Stigmatizarea jurnaliștilor în contextul suspendării finanțării externe din SUA nu s-a limitat doar la spațiul online, ci s-a manifestat și pe teren. Măriuța Nistor, reportera ZdG, a fost intimidată atât de bașcana Evghenia Guțul, cât și de susținătorii ei, la o ședință de judecată. Jurnalista a fost acuzată de faptul că are finanțare de la o „grupare criminală”, cu referire la USAID. La o altă manifestație, jurnaliștii ZdG au fost loviți de participanți și supuși violenței verbale, fiind iarăși acuzați de „finanțare din partea unei grupări criminale”, o narațiune pe larg utilizată pentru subminarea credibilității presei independente. „Cred că am fost cea mai criticată redacție, dar am continuat să muncim corect și să explicăm cititorilor și comunității aspectele care ni s-au părut relevante. A fost ușor pentru noi pentru că nu am avut și nu avem nimic de ascuns. Toate rapoartele noastre anuale, inclusiv despre finanțări, sunt publice, iar atunci când totul e la vedere, nu ai de ce să-ți faci griji,”, mai spune redactorul-șef al ZdG.
În cei 20 de ani de activitate, redacția ZdG a fost atacată de multe ori. De fiecare dată a denunțat public atacurile, chiar dacă vinovații nu au fost trași la răspundere. „Tăcerea nu e o soluție, oamenii de bună credință trebuie să afle despre asta, atacatorii trebuie să ajungă în vizorul public și al organelor de drept, iar jurnaliștii, în acest mod, să fie mai în siguranță”.
La ZdG, se discută în redacție de fiecare dată despre ce s-a întâmplat și ce poate fi întreprins. „Principiul de bază e să nu lăsăm colegul atacat să se simtă singur în fața atacatorilor. După caz, discutăm cu juriști, autorități și ONG-uri de media”. Victor Moșneag menționează că această susținere este importantă, pentru că situațiile de acest fel îi pot demotiva pe unii jurnaliști. „Ăsta și e unul dintre scopurile celor care atacă jurnalismul independent, să-i facă pe jurnaliști să renunțe”.
Redacția a primit sute de mesaje de susținere de la cititori, iar cu ajutorul altor organizații reușește treptat să acopere golul lăsat de suspendarea finanțării din partea SUA. „Colegii care sunt aici de mai mult timp, dar și cei noi, știu deja ce reprezintă Ziarul de Gardă, știu că suntem o instituție media corectă, că ne facem meseria demn și nu cruțăm pe nimeni atunci când avem dovezi. Și mai știu că vor fi atacați sau criticați uneori, dar și lăudați și susținuți de zece ori mai mult de comunitatea noastră, iar asta ne dă curaj și încredere să continuăm să ne facem meseria.”
Celorlalte redacții care trec prin situații similare, Victor le sugerează să reacționeze cu calm și transparență, să ceară autorităților să intervină, pentru a le proteja jurnaliștii și reputația. „Redacția ZdG a explicat transparent de fiecare dată situația reală, iar atunci când jurnaliștii au fost atacați, am semnalat aspectele către organizațiile de media și cele de drept. De exemplu, în cazul atacului fizic asupra colegilor Măriuța Nistor și Igor Ionescu a fost depusă o plângere la poliție. Consider că trebuie să acționăm pentru a curma din start orice atac fizic asupra jurnaliștilor pentru a nu lăsa loc de interpretări și a nu permite ca lucrurile să escaladeze în viitor”, subliniază redactorul-șef al ZdG.
Victor Moșneag mai spune că sursa acestor ostilități este, fără dubii, propaganda rusă, la care au căzut pradă și unii cetățeni și politicieni din Republicii Moldova. Comentatorilor care spun că presa nu poate fi cu adevărat independentă fiind susținută din surse externe, ar trebui să le explicăm că media finanțată din surse occidentale activează fără să aibă indicații din partea nimănui. „Singura condiție pe care ți-o pun finanțatorii e să faci jurnalism de calitate, corect, adică să iei toate sursele posibile într-un material și să fii echidistant. Unii finanțatori oferă granturi pentru a scrie despre anumite teme, cum ar fi corupție, drepturile omului sau justiție, dar astea nu sunt nicidecum un atentat la independența presei. Sigur că, ideal, presa ar trebui să se autofinanțeze din abonamente, vânzări și donațiile oamenilor, pentru că, așa cum știm, jurnalismul se face pentru interesul public. Dar, din păcate, în Republica Moldova, momentul în care cetățenii să poată plăti pentru presă este încă departe, granturile fiind unica opțiune pentru a face jurnalism independent. Cred că toate redacțiile independente, finanțate de granturi, sunt deschise pentru a-i primi pe sceptici să le demonstreze cum se iau deciziile în aceste redacții, cine influențează, cum se aleg temele și cât de independente sunt”.
Ruslan Rotaru, psiholog-psihoterapeut de orientare catatim-imaginativă:
Ce impact poate avea discursul public de ură asupra unei persoane?
Discursul public de incitare la ură poate duce la reacții emoționale intense, cum ar fi frica, furia, tristețea și rușinea. De asemenea, persoanele pot simți că sentimentul de sine este atacat, ceea ce poate afecta performanța și stima de sine. Persoanele vizate se pot simți neagreate, judecate sau respinse. Mai mult, discursul public de ură poate duce și la o formă de epuizare colectivă a comunității vizate, în acest caz, a breslei jurnalistice. În timp, expunerea constantă la comentarii negative poate declanșa răspunsul organismului la stres, ducând la stres cronic și anxietate. Persoanele afectate pot deveni hipervigilente, atente mereu la potențiale amenințări, ceea ce poate duce la dificultăți de relaxare. Efectele se pot răspândi și asupra performanței profesionale, pentru că stresul cronic afectează funcțiile cognitive, cum ar fi atenția, memoria și luarea deciziilor, ducând la reducerea productivității și la dificultăți de concentrare asupra sarcinilor.
Cum rețelele sociale amplifică acest impact?
Rețelele sociale permit discursului instigator la ură să ajungă aproape instantaneu la o audiență globală, iar conținutul respectiv poate deveni viral în câteva minute și rămâne adesea online pe termen nelimitat, ceea ce înseamnă că persoana vizată se poate confrunta în mod repetat cu acest conținut. Anonimatul oferit de rețelele sociale încurajează persoanele să exprime opinii pline de ură pe care nu le-ar împărtăși față în față. Pe lângă aceasta, social media funcționează non-stop, ceea ce înseamnă că acest conținut poate ajunge la persoanele afectate în orice moment, făcând dificilă deconectarea și recuperarea. Rețelele sociale mai facilitează și mentalitatea mulțimii în care grupuri mari de utilizatori se unesc împotriva unei persoane.
Cum să gestionăm impactul generat de aceste atacuri?
Se recomandă măsuri psihologice, emoționale și practice, atât imediate, cât și pe termen lung. Iată câteva exemple:
- Practicile de mindfulness, cum ar fi meditația și exercițiile de respirație profundă, pot ajuta persoanele să gestioneze stresul și să rămână ancorate în momentul prezent;
- Blocarea hărțuitorilor pe rețelele sociale și raportarea conținutului abuziv poate contribui la atenuarea impactului hărțuirii online. Deși instrumentele de raportare nu sunt întotdeauna eficiente, acestea pot oferi un sentiment de control și pot reduce frecvența hărțuirii;
- Pauze de la social media sau limitarea timpului petrecut în fața ecranului poate ajuta la reducerea impactului emoțional al expunerii constante la conținut negativ;
- Conectarea cu prietenii, familia sau grupurile de sprijin. Relaționarea cu alți jurnaliști care înțeleg provocările unice ale profesiei poate oferi sprijin emoțional și sfaturi practice. Sprijinul reciproc reduce sentimentele de izolare și stres;
- În cazurile de hărțuire gravă, o acțiune în justiție poate fi o modalitate eficientă de a-i trage la răspundere pe făptași. Aceasta poate include depunerea de rapoarte la poliție sau intentarea unui proces civil;
- Exercițiile fizice regulate, somnul adecvat și o dietă echilibrată sunt esențiale pentru menținerea rezilienței fizice și mentale;
- Solicitarea ajutorului unui terapeut sau consilier specializat în traume sau stres profesional poate oferi jurnaliștilor instrumente pentru a face față hărțuirii și impactului său psihologic.
Cum să ne detașăm de critica publică?
- Practicarea autocompătimirii, adică tratarea propriei persoane cu bunătate și înțelegere în momentele dificile, poate ajuta persoanele să se detașeze de criticile dure și să-și mențină stima de sine.
- Învățarea de a separa propria valoare de opiniile externe este esențială pentru detașarea de criticile publice. Aceasta înseamnă să recunoaștem că multe comentarii critice reflectă adesea prejudecățile sau nesiguranța criticului, decât propria valoare.
- Trebuie să facem o distincție între critica constructivă și negativismul neproductiv. Acest lucru ne poate ajuta să ne concentrăm asupra feedback-ului care este util pentru dezvoltare și să ignorăm comentariile dăunătoare.
- Înconjurându-te de colegi și mentori care te sprijină, poți crea un „efect de tampon” împotriva criticilor publice și poți menține concentrarea asupra muncii.
Ce pot face managerii de presă pentru a susține jurnaliștii în aceste situații?
Organizațiile de presă ar trebui să pledeze public pentru drepturile și siguranța jurnaliștilor, inclusiv să militeze pentru o protecție juridică mai puternică împotriva hărțuirii și a discursului instigator la ură. E importantă comunicarea în spațiul public despre faptul că atacurile nu sunt tolerate și că jurnaliștii sunt ființe umane care merită respect. Umanizarea jurnaliștilor poate fi făcută prin prezentarea poveștilor lor personale, prin conținut din culise, interviuri sau postări pe rețelele sociale care dezvăluie persoana din spatele scenei. De asemenea, e necesară evidențierea impactului pozitiv al activității jurnaliștilor – cum ar fi demascarea corupției, oferirea posibilității de exprimare celor marginalizați și tragerea la răspundere a puterii, pentru a reaminti publicului despre valoarea jurnalismului. Recunoașterea regulată a muncii dificile și a realizărilor jurnaliștilor e foarte importantă. Acest lucru poate îmbunătăți starea moral-spirituală și crea un mediu de lucru pozitiv.
Pe lângă aceasta, redacțiile ar trebui să aibă politici clare, scrise, care să definească hărțuirea, să contureze mecanismele de raportare și să precizeze consecințele pentru autorii faptelor. Aceste politici ar trebui să fie comunicate întregului personal și aplicate în mod consecvent. De asemenea, managerii ar trebui să se întâlnească în mod regulat cu jurnaliștii pentru a discuta despre starea lor de bine, volumul de muncă și orice provocări cu care se confruntă, să încurajeze jurnaliștii să ia pauze regulate, să își folosească concediul și să se deconecteze de la serviciu în afara orelor de lucru.
Asociația Presei Independente
ONG-urile de media condamnă comportamentul inadecvat al paznicului Comitetului executiv al Găgăuziei și cer tragerea la răspundere a acestuia pentru intimidarea jurnaliștilor
Organizațiile neguvernamentale de media, între care și Asociația Media-Guard, condamnă comportamentul ilegal al paznicului Comitetului executiv al Găgăuziei, care a agresat fizic și verbal echipa de filmare CU SENS. Organizațiile semnatare solicită organelor de drept să sancționeze agresorul pentru împiedicarea intenționată a activității mass-media și intimidarea jurnaliștilor. Cerem Î.S. „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) să tragă la răspundere disciplinară angajatul întreprinderii, iar Comitetului executiv al Găgăuziei să asigure că toți reprezentanții autorității adoptă o conduită adecvată în raport cu instituțiile mass-media și jurnaliștii.
Declarație de solidarizare cu jurnaliștii din Găgăuzia. ONG-urile de media condamnă comportamentul inadecvat în raport cu presa, manifestat de Mihail Vlah, consilier al bașcanei Găgăuziei, precum și de Boris Novak, ex-membru al adunării populare
Organizațiile neguvernamentale de media, între care și Asociația Media-Guard, se solidarizează cu jurnaliștii din Găgăuzia, care continuă să fie supuși multiplelor presiuni și intimidări din partea unor foști și actuali reprezentanți ai administrației locale. Cerem consilierului bașcanei Evghenia Guțul, Mihail Vlah, precum și ex-deputatului în adunarea populară a Găgăuziei Boris Novak să adopte un comportament civilizat în raport cu presa și să exprime scuze publice la adresa reporterilor și instituțiilor media prejudiciate prin conduita și discursul lor deviant și ostil.
ONG-urile de media condamnă atacurile și campaniile de denigrare a presei prin exploatarea subiectului privind finanțarea externă pentru stigmatizarea jurnaliștilor
Organizațiile neguvernamentale de media, între care și Asociația Media-Guard, condamnă ferm campaniile de denigrare îndreptate împotriva jurnaliștilor și instituțiilor media care își desfășoară activitatea în interes public.
