Tipurile de hărțuire cibernetică la care pot fi supuși jurnaliștii și cum se pot transforma acestea în riscuri de securitate 

În teoria securității, riscul e un eveniment nedorit care îți cauzează probleme reale și care îți poate afecta misiunea și scopul. Multe dintre riscurile provocate intenționat de către cineva, mai ales repetate constant, se simt ca o formă de hărțuire pentru jurnaliști. Consultantul în securitate digitală, Mykola Kostynyan, a selectat câteva exemple ce s-au întâmplat în perioada electorală jurnaliștilor din R. Moldova și le-a cuplat cu câteva sfaturi.

Instituțiile media independente cresc noi jurnaliști: „Reporterii buni se formează în redacție, nu vin gata pregătiți”

Redacțiile independente din R. Moldova investesc tot mai mult în formarea tinerilor și în integrarea lor treptată în redacții, chiar dacă mulți dintre aceștia nu vin cu experiență anterioară în jurnalism. Editorii și redactorii-șefi consultați de Media-Guard spun că nu mai așteaptă să angajeze jurnaliști gata pregătiți, ci preferă să îi crească în interiorul echipelor.

Tineri din întreaga țară s-au antrenat pentru a demonta dezinformarea, în cadrul primei ediții a Taberei de Reziliență Informațională

19 tineri din diverse regiuni ale R. Moldova s-au reunit în perioada 1–3 august la Vadul lui Vodă, în cadrul primei ediții a Taberei de Reziliență Informațională – un program interactiv care a combinat dezbateri, ateliere practice și simulări creative menite să-i echipeze pe participanți cu instrumente reale pentru a recunoaște, combate și explica dezinformarea în comunitățile lor.

Media-Guard te invită să te înscrii la Tabăra de Reziliență Informațională pentru Tineri

Ești tânăr(ă) activ(ă) în comunitatea ta? Vrei să înțelegi mai bine cum funcționează dezinformarea și cum o poți combate? Susții și promovezi valorile UE? Îți dorești să te implici în activități de combatere a dezinformării în comunitatea ta? Asociația „Media-Guard” te invită să te înscrii la Tabăra de Reziliență Informațională pentru Tineri, organizată în perioada 1–3 august 2025, într-o locație pitorească, în afara Chișinăului.

Ce este Tabăra de Reziliență Informațională?

Este o experiență intensă de 3 zile, dedicată tinerilor lideri care vor să se implice în combaterea dezinformării și promovarea valorilor europene în comunitățile lor.

Timp de trei zile, vei învăța, te vei conecta cu alți tineri activi din toată țara și vei deveni parte a rețelei naționale de „Disinfo-fighters” – tineri pregătiți să educe și să inspire alți colegi în lupta cu manipularea online.

Ce vei învăța?

– Cum să recunoști și să demontezi falsurile

– Ce instrumente și tehnici digitale poți folosi pentru verificarea informațiilor

– Cum să comunici eficient valorile democratice și dreptul la informare

– Cum să organizezi sesiuni de informare în comunitatea ta, pe model peer-to-peer

– Cum să îți dezvolți propria mini-campanie de educație media

Cine va face instruirea? 

Instruirile și ghidarea profesională va fi efectuată de experți în lupta cu dezinformarea, jurnaliști de investigație cu experiență în documentarea și redactarea subiectelor privind dezinformarea, precum și facilitatori în educația peer-to-peer.

Cine poate participa?

Ne adresăm tinerilor cu vârsta între 16 și 30 de ani, din toate regiunile Moldovei, care:

– sunt activi în Centre de Tineret, ONG-uri, grupuri civice, echipe de inițiativă sau activism local

– sunt studenți, profesori tineri, bloggeri, creatori de conținut sau lideri în cercurile lor

– cred în adevăr, transparență și educație și sunt hotărâți să lupte împotriva dezinformării

– își asumă să organizeze, după tabără, sesiuni de formare și mobilizare pentru tineri din comunitățile lor.

Când și cum vor avea loc activitățile?

Când: 1–3 august 2025

Unde: În afara Chișinăului (locația exactă va fi comunicată participanților selectați)

Ce oferim: Transport, cazare, masă, materiale de instruire – toate gratuit

Ce urmează după tabără? 

Vei fi parte din rețeaua „Disinfo-fighters” și vei primi suport pentru a desfășura cel puțin o activitate de instruire în comunitatea ta, cu sprijinul nostru.

Cum te înscrii?

Completează acest formular de participare până la data de 25 iulie 2025, ora 23:59.

(Vom selecta 20 de participanți care corespund cel mai bine profilului și motivației proiectului.)

Pentru mai multe detalii, nu ezitați să ne contactați la numărul de telefon 078 094 358 sau să ne scrieți la adresa de email info@mediaguard.ngo.

Acest eveniment este organizat cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

Ce înseamnă „împiedicarea activității jurnalistice” și când un jurnalist o poate invoca. Explicațiile unui jurist

ONG-urile de media au făcut apel către autoritățile Republicii Moldova să fortifice, în regim prioritar, garanțiile legale privind siguranța și protecția jurnaliștilor, pentru a redresa amenințările la adresa presei și a contracara cultura impunității. ONG-urile de media au constatat că garanțiile speciale de protecție a mass-mediei consacrate în prezent în cadrul legal național – mai exact, art. 180/1 al Codului penal – sunt insuficiente și ineficiente. Jurista Cristina Durnea explică ce prevede în acest sens legislația națională și cum poate fi aplicată aceasta.

Ce să facă redacțiile pentru a reduce impactul negativ al atacurilor publice asupra jurnaliștilor

Suspendarea finanțării americane a presei libere din Moldova a adus un val nou de ură la adresa jurnaliștilor cu scopul de a-i discredita în fața publicului. Atacurile se manifestă atât online, cât și pe teren. Expunerea la ele poate duce la suprasolicitarea psihologică și la creșterea stresului și anxietății pentru jurnaliștii vizați. Efectele se amplifică, în contextul în care rețelele sociale facilitează mentalitatea mulțimiii, când grupuri mari de utilizatori se pot uni împotriva unei persoane sau a unei redacții.

Atacurile au început cu publicarea unor liste cu sume de bani primite de la USAID și atribuite mai multor redacții din Moldova. Sumele care au circulat se refereau la granturi primite pe parcursul mai multor ani, însă sursele care au distribuit informațiile le-au interpretat părtinitor.

Una dintre cele mai atacate redacții în această perioadă a fost Ziarul de Gardă. „Ni s-a reproșat faptul că suntem finanțați de o «organizație criminală». A fost nedrept, dar și șocant să auzim asemenea mesaje, inclusiv de la politicieni care anterior au beneficiat de sprijin din partea USAID și care au mulțumit poporului american pentru acest sprijin. Atacurile au continuat chiar și după ce ZdG a explicat clar de unde sunt banii care susțin activitatea redacției”, povestește Victor Moșneag, redactor-șef al Ziarului de Gardă.

Stigmatizarea jurnaliștilor în contextul suspendării finanțării externe din SUA nu s-a limitat doar la spațiul online, ci s-a manifestat și pe teren. Măriuța Nistor, reportera ZdG, a fost intimidată atât de bașcana Evghenia Guțul, cât și de susținătorii ei, la o ședință de judecată. Jurnalista a fost acuzată de faptul că are finanțare de la o „grupare criminală”, cu referire la USAID. La o altă manifestație, jurnaliștii ZdG au fost loviți de participanți și supuși violenței verbale, fiind iarăși acuzați de „finanțare din partea unei grupări criminale”, o narațiune pe larg utilizată pentru subminarea credibilității presei independente. „Cred că am fost cea mai criticată redacție, dar am continuat să muncim corect și să explicăm cititorilor și comunității aspectele care ni s-au părut relevante. A fost ușor pentru noi pentru că nu am avut și nu avem nimic de ascuns. Toate rapoartele noastre anuale, inclusiv despre finanțări, sunt publice, iar atunci când totul e la vedere, nu ai de ce să-ți faci griji,”, mai spune redactorul-șef al ZdG.

În cei 20 de ani de activitate, redacția ZdG a fost atacată de multe ori. De fiecare dată a denunțat public atacurile, chiar dacă vinovații nu au fost trași la răspundere. „Tăcerea nu e o soluție, oamenii de bună credință trebuie să afle despre asta, atacatorii trebuie să ajungă în vizorul public și al organelor de drept, iar jurnaliștii, în acest mod, să fie mai în siguranță”.

La ZdG, se discută în redacție de fiecare dată despre ce s-a întâmplat și ce poate fi întreprins. „Principiul de bază e să nu lăsăm colegul atacat să se simtă singur în fața atacatorilor. După caz, discutăm cu juriști, autorități și ONG-uri de media”. Victor Moșneag menționează că această susținere este importantă, pentru că situațiile de acest fel îi pot demotiva pe unii jurnaliști. „Ăsta și e unul dintre scopurile celor care atacă jurnalismul independent, să-i facă pe jurnaliști să renunțe”.

Redacția a primit sute de mesaje de susținere de la cititori, iar cu ajutorul altor organizații reușește treptat să acopere golul lăsat de suspendarea finanțării din partea SUA. „Colegii care sunt aici de mai mult timp, dar și cei noi, știu deja ce reprezintă Ziarul de Gardă, știu că suntem o instituție media corectă, că ne facem meseria demn și nu cruțăm pe nimeni atunci când avem dovezi. Și mai știu că vor fi atacați sau criticați uneori, dar și lăudați și susținuți de zece ori mai mult de comunitatea noastră, iar asta ne dă curaj și încredere să continuăm să ne facem meseria.”

Celorlalte redacții care trec prin situații similare, Victor le sugerează să reacționeze cu calm și transparență, să ceară autorităților să intervină, pentru a le proteja jurnaliștii și reputația. „Redacția ZdG a explicat transparent de fiecare dată situația reală, iar atunci când jurnaliștii au fost atacați, am semnalat aspectele către organizațiile de media și cele de drept. De exemplu, în cazul atacului fizic asupra colegilor Măriuța Nistor și Igor Ionescu a fost depusă o plângere la poliție. Consider că trebuie să acționăm pentru a curma din start orice atac fizic asupra jurnaliștilor pentru a nu lăsa loc de interpretări și a nu permite ca lucrurile să escaladeze în viitor”, subliniază redactorul-șef al ZdG.

Victor Moșneag mai spune că sursa acestor ostilități este, fără dubii, propaganda rusă, la care au căzut pradă și unii cetățeni și politicieni din Republicii Moldova. Comentatorilor care spun că presa nu poate fi cu adevărat independentă fiind susținută din surse externe, ar trebui să le explicăm că media finanțată din surse occidentale activează fără să aibă indicații din partea nimănui. „Singura condiție pe care ți-o pun finanțatorii e să faci jurnalism de calitate, corect, adică să iei toate sursele posibile într-un material și să fii echidistant. Unii finanțatori oferă granturi pentru a scrie despre anumite teme, cum ar fi corupție, drepturile omului sau justiție, dar astea nu sunt nicidecum un atentat la independența presei. Sigur că, ideal, presa ar trebui să se autofinanțeze din abonamente, vânzări și donațiile oamenilor, pentru că, așa cum știm, jurnalismul se face pentru interesul public. Dar, din păcate, în Republica Moldova, momentul în care cetățenii să poată plăti pentru presă este încă departe, granturile fiind unica opțiune pentru a face jurnalism independent. Cred că toate redacțiile independente, finanțate de granturi, sunt deschise pentru a-i primi pe sceptici să le demonstreze cum se iau deciziile în aceste redacții, cine influențează, cum se aleg temele și cât de independente sunt”.

Ruslan Rotaru, psiholog-psihoterapeut de orientare catatim-imaginativă:

Ce impact poate avea discursul public de ură asupra unei persoane?

Discursul public de incitare la ură poate duce la reacții emoționale intense, cum ar fi frica, furia, tristețea și rușinea. De asemenea, persoanele pot simți că sentimentul de sine este atacat, ceea ce poate afecta performanța și stima de sine. Persoanele vizate se pot simți neagreate, judecate sau respinse. Mai mult, discursul public de ură poate duce și la o formă de epuizare colectivă a comunității vizate, în acest caz, a breslei jurnalistice. În timp, expunerea constantă la comentarii negative poate declanșa răspunsul organismului la stres, ducând la stres cronic și anxietate. Persoanele afectate pot deveni hipervigilente, atente mereu la potențiale amenințări, ceea ce poate duce la dificultăți de relaxare. Efectele se pot răspândi și asupra performanței profesionale, pentru că stresul cronic afectează funcțiile cognitive, cum ar fi atenția, memoria și luarea deciziilor, ducând la reducerea productivității și la dificultăți de concentrare asupra sarcinilor.

Cum rețelele sociale amplifică acest impact?

Rețelele sociale permit discursului instigator la ură să ajungă aproape instantaneu la o audiență globală, iar conținutul respectiv poate deveni viral în câteva minute și rămâne adesea online pe termen nelimitat, ceea ce înseamnă că persoana vizată se poate confrunta în mod repetat cu acest conținut. Anonimatul oferit de rețelele sociale încurajează persoanele să exprime opinii pline de ură pe care nu le-ar împărtăși față în față. Pe lângă aceasta, social media funcționează non-stop, ceea ce înseamnă că acest conținut poate ajunge la persoanele afectate în orice moment, făcând dificilă deconectarea și recuperarea. Rețelele sociale mai facilitează și mentalitatea mulțimii în care grupuri mari de utilizatori se unesc împotriva unei persoane.

Cum să gestionăm impactul generat de aceste atacuri?

Se recomandă măsuri psihologice, emoționale și practice, atât imediate, cât și pe termen lung. Iată câteva exemple:

• Practicile de mindfulness, cum ar fi meditația și exercițiile de respirație profundă, pot ajuta persoanele să gestioneze stresul și să rămână ancorate în momentul prezent;
• Blocarea hărțuitorilor pe rețelele sociale și raportarea conținutului abuziv poate contribui la atenuarea impactului hărțuirii online. Deși instrumentele de raportare nu sunt întotdeauna eficiente, acestea pot oferi un sentiment de control și pot reduce frecvența hărțuirii;
• Pauze de la social media sau limitarea timpului petrecut în fața ecranului poate ajuta la reducerea impactului emoțional al expunerii constante la conținut negativ;
• Conectarea cu prietenii, familia sau grupurile de sprijin. Relaționarea cu alți jurnaliști care înțeleg provocările unice ale profesiei poate oferi sprijin emoțional și sfaturi practice. Sprijinul reciproc reduce sentimentele de izolare și stres;
• În cazurile de hărțuire gravă, o acțiune în justiție poate fi o modalitate eficientă de a-i trage la răspundere pe făptași. Aceasta poate include depunerea de rapoarte la poliție sau intentarea unui proces civil;
• Exercițiile fizice regulate, somnul adecvat și o dietă echilibrată sunt esențiale pentru menținerea rezilienței fizice și mentale;
• Solicitarea ajutorului unui terapeut sau consilier specializat în traume sau stres profesional poate oferi jurnaliștilor instrumente pentru a face față hărțuirii și impactului său psihologic.

Cum să ne detașăm de critica publică?

• Practicarea autocompătimirii, adică tratarea propriei persoane cu bunătate și înțelegere în momentele dificile, poate ajuta persoanele să se detașeze de criticile dure și să-și mențină stima de sine.
• Învățarea de a separa propria valoare de opiniile externe este esențială pentru detașarea de criticile publice. Aceasta înseamnă să recunoaștem că multe comentarii critice reflectă adesea prejudecățile sau nesiguranța criticului, decât propria valoare.
• Trebuie să facem o distincție între critica constructivă și negativismul neproductiv. Acest lucru ne poate ajuta să ne concentrăm asupra feedback-ului care este util pentru dezvoltare și să ignorăm comentariile dăunătoare.
• Înconjurându-te de colegi și mentori care te sprijină, poți crea un „efect de tampon” împotriva criticilor publice și poți menține concentrarea asupra muncii.

Ce pot face managerii de presă pentru a susține jurnaliștii în aceste situații?

Organizațiile de presă ar trebui să pledeze public pentru drepturile și siguranța jurnaliștilor, inclusiv să militeze pentru o protecție juridică mai puternică împotriva hărțuirii și a discursului instigator la ură. E importantă comunicarea în spațiul public despre faptul că atacurile nu sunt tolerate și că jurnaliștii sunt ființe umane care merită respect. Umanizarea jurnaliștilor poate fi făcută prin prezentarea poveștilor lor personale, prin conținut din culise, interviuri sau postări pe rețelele sociale care dezvăluie persoana din spatele scenei. De asemenea, e necesară evidențierea impactului pozitiv al activității jurnaliștilor – cum ar fi demascarea corupției, oferirea posibilității de exprimare celor marginalizați și tragerea la răspundere a puterii, pentru a reaminti publicului despre valoarea jurnalismului. Recunoașterea regulată a muncii dificile și a realizărilor jurnaliștilor e foarte importantă. Acest lucru poate îmbunătăți starea moral-spirituală și crea un mediu de lucru pozitiv.

Pe lângă aceasta, redacțiile ar trebui să aibă politici clare, scrise, care să definească hărțuirea, să contureze mecanismele de raportare și să precizeze consecințele pentru autorii faptelor. Aceste politici ar trebui să fie comunicate întregului personal și aplicate în mod consecvent. De asemenea, managerii ar trebui să se întâlnească în mod regulat cu jurnaliștii pentru a discuta despre starea lor de bine, volumul de muncă și orice provocări cu care se confruntă, să încurajeze jurnaliștii să ia pauze regulate, să își folosească concediul și să se deconecteze de la serviciu în afara orelor de lucru.

Asociația Presei Independente

Oportunitate pentru studenții interesați de jurnalism: mentorat gratuit și finanțarea unui proiect jurnalistic

Centrul pentru Democrație și Drepturile Omului al organizației People in Need din Republica Cehă invită studenții motivați de la Jurnalism (și alte facultăți conexe) să facă parte din proiectul „Reziliența instituțiilor mass-media – Noua Generație”, care începe în februarie 2024! 

Despre proiect: Ne propunem să alegem cei mai buni studenți din toată Moldova care să participe la un program de un an de zile, pentru a-și dezvolta abilitățile narative, de verificare a informației și creare de conținut. 

Eligibilitate: Toți studenții universitari, interesați să-și dezvolte abilitățile jurnalistice, sunt eligibili să depună dosarul de participare.

Ce oferim? 

● Un training de o zi la Chișinău cu jurnaliști consacrați 
● Mentorat după training cu cei mai buni jurnaliști 
● Aproximativ 3800 lei (200 EUR) pentru finanțarea proiectului tău jurnalistic
● Oportunitatea de a face un stagiu de o lună la o redacție de știri locală sau națională din Moldova 
● Aproximativ 2800 lei (150 EUR) pentru acoperirea cheltuielilor legate de muncă în timpul stagiului 
● Oportunitatea de a publica lucrările selectate pe platformele media din Moldova 

Ce ai de făcut? 

● Trimite idee ta de conținut jurnalistic care îți pare interesantă – poate fi orice, de la o știre la un longread sau un reportaj video. 
● Poți participa fie singur, fie în pereche cu un coleg de curs (te poți asocia cu maxim trei persoane). 
● Concentrează-te pe următoarele subiecte: democrație, drepturile omului, societate civilă, educație mediatică, dezinformare, procesul de aderare la UE

Dosar de participare: Te rugăm să te înregistrezi completând chestionarul până la data de 1 martie 2024. Vei fi informat cu privire la procesul de selecție până la data de 15 martie 2024. 

Vă rugăm să depuneți dosarul aici!

Calendar: 

Despre noi: Centrul pentru Democrație și Drepturile Omului, care se află în Praga, Republica Cehă, este unul dintre cele mai vechi departamente ale organizației People in Need. Activitățile noastre sunt dedicate protecției activiștilor civici și susținerii organizațiilor și mișcărilor care încearcă să respecte drepturile omului, libertățile civile și procesele democratice în țările lor. Mai multe informații despre activitatea noastră pot fi găsite pe pagina noastră de internet. 

Pentru întrebări, nu ezita să ne contactezi la adresa: capacitybuilding@peopleinneed.net.

(VIDEO) Jurnalismul din R. Moldova, în criză de jurnaliști

Redacțiile independente de la Chișinău se confruntă cu o lipsă acută de jurnaliști profesioniști. O misiune dificilă a devenit și angajarea cameramanilor sau editorilor de imagine, constată reprezentanții mai multor instituții de presă consultați de Asociația Media-Guard.

Impactul Taberei de vară „Achizițiile publice în vizorul tinerilor”

În perioada 4-6 august 2022, Asociația Media-Guard a desfășurat tabăra de vară  „Achizițiile publice în vizorul tinerilor”, în cadrul căreia, experți în achiziții, transparență, acces la informație, dar și jurnaliști au instruit 15 tineri în domeniul achizițiilor publice. Ulterior, aceștia au primit sfaturi de la jurnaliști cu experiență pentru a organiza în comunitățile lor sesiuni de comunicare despre monitorizarea achizițiilor publice sau pentru documentarea și redactarea unor articole jurnalistice despre licitațiile problematice.