Cum (nu) reacționează autoritățile la investigațiile jurnalistice și la solicitările de informație
Nu de puține ori lumea întreabă ce se întâmplă după ce publici o investigație și adesea exclamă: „Ei și ce dacă ați scris, oricum nu se întâmplă nimic”.
ONG-urile de media condamnă comportamentul inadmisibil al politicianului Ion Chicu în raport cu reportera ZdG, Măriuța Nistor
Organizațiile neguvernamentale de media, între care și Asociația Media-Guard, condamnă comportamentul sfidător al președintelui Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), Ion Chicu, manifestat prin agresarea verbală și intimidarea jurnalistei Ziarului de Gardă (ZdG), Măriuța Nistor.
Despre lumea întunecată a dezinformării și jurnaliștii care aduc lumină. Reportaj de la Atena
În perioada 28-30 septembrie, am avut oportunitatea să particip la Forumul Internațional pentru Jurnaliști de la Atena, organizat de iMEdD (incubator for Media Education & Development), o organizație non-guvernamentală din Grecia. Forumul a fost la a cincea ediție și a reunit câteva sute de jurnaliști din toată lumea și zeci de prezentări și ateliere susținute de profesioniști din domeniul mass-media.
Au fost abordate cele mai arzătoare subiecte din presa internațională, pe care le vedem mult mai puțin reflectate în presa din R. Moldova. Acestea țin de problemele de mediu, de migrație, refugiați și discriminare, de inteligența artificială, dar și de sănătatea mintală a jurnaliștilor.
Câteva subiecte mi-au atras atenția în mod deosebit. Este vorba de investigațiile pe subiecte de interes local, dar și internațional, precum și de realizarea documentarelor despre jurnaliștii care fac investigații.
De exemplu, a fost prezentată investigația făcut sub acoperire a unei echipe de jurnaliști de la trei publicații internaționale, Radio France (Frața), Haaretz și TheMarker (Israel), despre serviciile de dezinformare pe internet prin crearea profilurilor false – „Team Jorge: Going undercover to uncover the dark world of disinformation-as-a-service” („Echipa Jorge: Mergând sub acoperire pentru a dezvălui lumea întunecată a dezinformării ca serviciu”, traducere aproximativă din engleză, n.r.).
Jurnalistul de la Haaretz, Omer Benjakob, a povestit cum el și colegii lui s-au dat drept persoane interesate de asemenea servicii și au reușit să primească o ofertă de la o asemenea „agenție” și să discute cu Jorge, cel conducea „agenția” și care le-a propus serviciile unei întregi armate de „avataruri”. „Avatarul” este o ființă digitală complexă, despre care jurnalistul Omer Benjakob a spus în glumă că „este mai reală decât mama mea”. Deoarece o persoană în lumea digitală este considerată reală dacă are cont de Whatsapp verificat prin SMS și un cont pe Gmail. „Și mama mea are doar Whatsapp”, a explicat jurnalistul.
El a prezentat imagini cu profilurile acestor avataruri, care au conturi pe foarte multe rețele de socializare, pe magazine online, precum Amazon, și chiar conturi de Airbnb, astfel încât să arate cât mai real. Era vorba de un număr de 31 de mii de astfel de profiluri false. Jorge le-a explicat că aceste „avataruri” pot fi folosite pentru a promova o idee în mediul online, dar că pot fi create și altele, în același scop. A și făcut o demonstrație cum un „avatar” poate fi creat ca să dea impresia că este o persoană reală și care poate fi din orice colț al lumii, din orice structură sociale și cu cele mai diverse interese.
Numitul Jorge s-a lăudat că utilizează aceeași tehnologie care a fost folosită pentru promovarea lui Donald Trump la președinția SUA și că și-a oferit serviciile de dezinformare în 31 de alegeri prezidențiale din toată lumea, dintre care, în 27 – cu succes. El poate utiliza „avatarurile” create pentru a promova orice idee, orice campanie, astfel că toate aceste profiluri fake pot „cânta ca un cor”.
Și pentru că părea incredibil ceea ce povestea acest Jorge despre ce poate face cu armata sa de „avataruri”, jurnaliștii i-au dat o sarcină amuzantă: să răspândească zvonul că un struț foarte popular pe rețelele de socializare ar fi murit. Campania a prins amploare, iar jurnaliștii au putut observa cum aceleași profiluri false au promovat și ale campanii, nu numai politice. Așa-numitul Jorge s-a mai lăudat că poate utiliza Chat GPT pentru a genera mesajele necesare într-o campanie.
O jurnalistă din Serbia, Andjela Milivojevic, a descoperit zeci de canale de Telegram pe care sunt publicate fotografii cu femei în ipostaze intime, demascând fenomenul numit „revenge porn” („pornografie neconsimțită, din răzbunare”, din limba engleză, n.r.). Ea a constatat că fotografii intime ale femeilor sunt publicate pe aceste canale și că cei care sunt abonați sunt interesați să vadă acolo, în special, femei din Serbia, nu străine.
Am reușit să discut cu ea după prezentare și mi-a povestit că instituțiile statului sunt, practic, nepuntincioase în contracararea acestui fenomen, deoarece imediat ce este închis un astfel de canal de Telegram, imediat apar alte zeci de canale în loc. De asemenea, legislația din Serbia nu reglementează și nu pedepsește publicarea fără acordul persoanei a fotografiilor în ipostaze intime, astfel că poliția se implică numai atunci când apar cazuri de pornografie infantilă, nu și în celelalte situații. Nici Codul Penal al R. Moldova nu conține nicio dispoziție care ar incrimina expres situațiile de „revenge porn”, astfel că problema ar putea fi examinată mai atent de mass-media, dar și de organele de drept de la noi.
În cadrul Forumului de la Atena au fost prezentat și câteva filme documentare despre activitatea jurnaliștilor, urmărind modul cum documentează subiecte sensibile, cum merg sub acoperire, cum comunică cu sursele, cum gândesc modul cum să abordeze un subiect, cum iau decizii legate de aspectele pe care merită să le investigheze și pe care nu. M-am regăsit în unele situații pe mine și pe colegii mei atunci când discutăm despre subiectele pe care le investigăm și mi s-a părut o idee foarte bună colaborarea dintre jurnaliști și regizori pentru a realiza materiale mai interesante și mai atractive pentru public, dar și pentru a arăta „bucătăria internă” a unei redacții, astfel încât oamenii să înțeleagă care este procesul prin care trece informația din spațiul public, cea de la oamenii care ne relatează diverse probleme cu care se confruntă sau din surse anonime, până ajunge un articol jurnalistic bine documentat.
Unul dintre aceste documentare a urmărit parcursul unei jurnaliste din Cehia care a încercat să afle, sub acoperire, condițiile de lucru pentru muncitorii din estul Uniunii Europene care se angajează la muncile de jos în țările din vestul UE. Nu am putut să nu mă gândesc la situația concetățenilor noștri care, la fel acceptă de nevoie cele mai prost plătite slujbe în țările din vestul Europei și despre care presa de la noi nu relatează prea des.
În final, trebuie să menționez și despre locul desfășurării forumului, care a fost unul neașteptat și deosebit. În acest scop a fost utilizat depozitul uriaș al unei foste fabrici de mobilă, care a fost transformat în spațiu pentru evenimente culturale. Trebuie să recunosc faptul că mi-a fost de mirare când am văzut că evenimentul are loc într-o zonă industrială a orașului. Când am ajuns acolo, nu eram sigură că am găsit locul pe care îl căutam, dar pentru că am văzut mai multă lume întreptându-se spre porțile gigantice ale depozitului, am îndrăznit și eu să intru. Spațiul impresionează prin dimensiunile sale apăsătoare, dar presiunea pe care or fi simțit-o muncitorii de la fostă fabrică de mobilă atunci când intrau în depozit, scade când vezi decorurile prietenoase care te îndeamnă la comunicare și la socializare. De altfel, majoritatea prezentărilor au fost transmise online și înregistrate video, fiind asigurată traducerea din engleză sau greacă (acestea fiind limbile de comunicare la forum), precum și traducerea în limbajul mimico-gestual.
Pentru cei interesați de ceea ce am relatat, dar și de alte subiecte din cadrul forumului, las linkul la site-ul oficial al evenimentului, pe care au fost publicate prezentările.
Natalia Zaharescu
ONG-urile de media condamnă restricțiile ilegale impuse de Tiraspol în raport cu presa și solicită autorităților legitime ale statului să intervină
Organizațiile neguvernamentale de media, între care și Asociația Media-Guard, condamnă perpetuarea practicilor abuzive și ilegale din partea Tiraspolului în raport cu jurnaliștii și cer autorităților constituționale ale Republicii Moldova să asigure cetățenilor săi drepturile și libertățile garantate de lege.
ONG-urile de media condamnă comportamentul inadecvat al ministrului Vladimir Bolea, care a utilizat expresii necenzurate la adresa unui jurnalist
Organizațiile neguvernamentale de media, între care și Asociația Media-Guard, condamnă atitudinea inadmisibilă a ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, în raport cu jurnalistul care i-a adresat întrebări la conferința de presă de joi, 14 septembrie, și care a fost înjurat de demnitar.
Cum a devenit orașul Riga, pentru trei zile, cel mai influent loc de întâlnire pentru profesioniștii din domeniul mass-media
Am avut marea plăcere să particip la un training de amploare la care au fost prezenți aproximativ 150 de jurnaliști din Suedia, Estonia, Letonia, Lituania, România, Finlanda și Ucraina. Timp de trei zile am învățat modalități de căutare a informației publice prin intermediul inteligenței artificiale, dar și cum să abordezi subiecte cu implicarea unor documente secrete.
Școala de vară de la Riga dedicată jurnalismului de investigație este un eveniment anual, devenit între timp unul dintre cele mai importante și mai influente locuri de întâlnire pentru profesioniștii din domeniul mass-media din regiune. Conferința din acest an s-a axat pe esența jurnalismului de investigație – expunerea abuzului de putere, având vorbitori de prestigiu din SUA, Țările de Jos, Danemarca și Suedia.
La începutul evenimentului, jurnalista ucraineană Ianina Kornienko a prezentat un documentar care pune în lumină experiențele jurnaliștilor ucraineni care au suferit violențe din partea armatei ruse. Filmul prezintă probe documentate de Slidstvo.info care evidențiază crimele sistematice comise de Federația Rusă împotriva jurnaliștilor ucraineni. În documentar sunt incluse mărturii ale victimelor, care dezvăluie implicarea reprezentanților FSB ruși în maltratarea jurnaliștilor.
Per general, sesiunile practice din cadrul trainingului care aveau o durată de o oră și jumătate au fost axate mai mult pe prelucrarea informației, lucru indispensabil pentru jurnaliști. Printre cele mai valoroase sesiuni mi s-a părut cea de „data base”, adică prelucrarea eficientă a unor baze de date mari. În acest mod pot fi identificate noi subiecte jurnalistice, care nu pot fi observate la prima vedere, într-o vastă bază de date. În același timp, am învățat cum să folosesc foile de calcul pentru a-mi structura materialul și pentru a oferi un context suplimentar.
Una dintre sesiuni s-a axat pe modul cum găsim și îi expunem pe oamenii care abuzează de pozițiile lor fără a pune în pericol persoanele intervievate, cum se verifică materialul din surse care nu pot furniza documente pentru a susține informațiile și cum să câștigi încrederea surselor, astfel încât acestea să se simtă în siguranță și confortabile la înregistrarea interviurilor. S-a discutat, de asemenea, cum să navigăm printre dilemele etice.
În cadrul unui atelier interactiv am aflat noi posibilități de căutare a informațiilor din surse deschise prin intermediul motoarelor de căutare. Pe parcursul acestei sesiuni practice, am primit mai multe sfaturi, trucuri pentru îmbunătățirea abilităților de investigare. Au fost explicați care din algoritmii Google pot fi utilizați pentru a identifica documente oficiale, cât și ce aplicații care folosesc inteligența artificială pot simplifica căutarea informațiilor din surse deschise.
Am observat că foarte multe ore s-au axat pe domenii legate de IT, fapt ce demonstrează că jurnalismul modern necesită noi deprinderi și abilități practice. La una dintre sesiuni am aflat despre elementele de bază ale liniei de comandă a unui computer. Au fost explicate câteva instrumente utile, inclusiv cum să extragi un text din PDF-uri și imagini, cât și o modalitate rapidă de a descărca fișiere de pe un site web.
La training am aflat despre detalii despre portalul specializat pentru jurnaliștii de investigație, creat de Proiectul de Raportare a Crimei Organizate și a Corupției (OCCRP), care este o rețea globală de jurnaliști de investigație cu personal pe șase continente. „OCCRP Aleph” este o platformă de date, care ajută reporterii să urmărească banii publici. Ea oferă acces la o arhivă vastă de date deschise. „Aleph” nu este doar un simplu motor de căutare a documentelor, platforma importă și date structurate din foi de calcul și baze de date, permițând jurnaliștilor să acceseze date detaliate despre persoane de interes, companii, tranzacții financiare etc. Jurnaliștii își pot încărca propriile fișiere în investigațiile private, pot extrage texte, schițe sau diagrame, pentru a rezuma rezultatele investigațiilor lor și a face referințe la persoane de interes și companii.
A fost o oportunitate excelentă de a cunoaște personal jurnaliști care activează la instituții de top din lume, de a-mi dezvolta abilitățile de comunicare în limba engleză, să aflu ceva nou și util pentru a-mi face meseria mai bine, cât și de a vedea un oraș frumos.
Evenimentul are loc la „Stockholm School of Economics” din Riga și este susținut de fundația „Anne-Marie și Gustaf Ander”.
ONG-urile de media condamnă acțiunile primarului s. Costești de îngrădire abuzivă și nejustificată a accesului jurnaliștilor la informații de interes public
Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media, între care și Asociația Media-Guard, condamnă tentativa primarului satului Costești, Vasile Borta, de a împiedica accesul jurnaliștilor la proiectele de decizii ale Consiliului sătesc și solicită alesului local să respecte obligațiile ce decurg din legislația privind transparența în procesul decizional.
Cum intri în vorbă cu oameni necunoscuți în teren ca să obții istorii faine?
Am primit sute de refuzuri în experiența mea de jurnalistă pe teren. Și de fiecare dată a fost un motiv de a învăța cum să devin mai convingătoare data viitoare, pentru a obține informații.
Povestea tipărită a „Oamenilor”
Ideea unei reviste tipărite ne urmărește de câțiva ani, însă mai degrabă părea o idee extrem de îndrăzneață decât una realizabilă. Atunci, în urmă cu trei ani, aveam mai puține colaborări comerciale, iar gândul că vom reuși să convingem câteva companii să plătească pentru un produs care încă nu există mi se părea ireal.
De ce să creștem jurnaliști de mediu sau cât ne costă că nu știm ce aer respirăm
Dacă mă dor dinții merg la stomatolog, nu la cardiolog – astea-s vorbele unui deputat „modern” adresate subsemnatei și lui Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, în momentul în care, în calitate de jurnaliști de mediu și membri ai societății civile de mediu, ne-am expus poziția la o consultare publică în Parlament, în februarie 2022. Tot atunci, a urmat și o amenințare că va fi verificat modul în care au fost cheltuiți anterior banii prin proiectele de informare.
