Press School, Social
1 decembrie 2021

Cahul: O expoziție de fotografie dedicată egalității de gen va avea loc vineri, 3 decembrie, în scuarul Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu”


Vineri, 3 decembrie, începând cu ora 14.00, în scuarul Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din orașul Cahul va fi lansată expoziția de grup de fotografie. Aici vor fi expuse fotografiile realizate de tinerii originari din diferite localități din raionul Ungheni în timpul celor patru zile de tabără, în cadrul căreia tinerii au învățat să facă fotografii și au beneficiat de instruiri privind egalitatea de gen, de la experți naționali și internaționali.

Expoziția va fi disponibilă atât în scuarul universității, cât și în interior. La lansare vor fi prezenți reprezentați ai Uniunii Europene, ai UNICEF, UNWomen, reprezentanți ai presei și câțiva invitați speciali.

De la 14.30, în același loc se va desfășura evenimentul dedicat campaniei globale „16 zile de Activism Împotriva Violenței în Bază de Gen”. La eveniment, Moldovan National Youth Orchestra, împreună cu Andriano Marian vor oferi un concert social în semn de solidaritate cu victimele violenței pe bază de gen.

Anterior, fiecare participant care a realizat fotografii în cadrul taberei „Egalitatea în Obiectiv” de la Cahul și-au expus lucrările proprii, și nu numai, la expoziții individuale, în localitățile lor.

Tabăra fotografică „Egalitatea în Obiectiv” a fost organizată de Asociația Media-Guard, în parteneriat cu Ziarul de Gardă, fiind realizată în cadrul Proiectului EVA „Promovarea egalității de gen în raioanele Cahul și Ungheni”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women în parteneriat cu UNICEF, în baza Acordului de Colaborare cu UN Women (Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitate de Gen și Abilitarea Femeilor). Părerile și opiniile exprimate aici aparţin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UN Women, al UNICEF sau al Uniunii Europene.

Press School, Social
12 noiembrie 2021

Astăzi, la Ungheni, a fost lansată expoziția fotografică „Egalitatea în Obiectiv”


Astăzi, 12 noiembrie, la Ungheni a avut loc lansarea expoziției de fotografie „Egalitatea în obiectiv”. La eveniment au fost invitați participanții taberei fotografice, care s-a desfășurat între 15 și 19 septembrie, protagoniștii din fotografii, reprezentanți ai mass-mediei, dar și câțiva invitați speciali. Tinerii și tinerele au fost instruiți și încurajați să devină promotori ai egalității de gen și ai drepturilor omului în societate, prin intermediul artei fotografice, iar astăzi au avut posibilitatea să-și vadă lucrările expuse la Biblioteca Publică Raională „Dimitrie Cantemir” din orașul Ungheni.


Press School
9 noiembrie 2021

Ungheni: O expoziție de fotografie dedicată egalității de gen va avea loc vineri, 12 noiembrie, la Biblioteca Raională „Dimitrie Cantemir”


Vineri, 12 noiembrie, la Ungheni va fi lansată expoziția fotografică de grup „Egalitatea în Obiectiv”. Aici vor fi expuse fotografiile realizate de tinerii originari din diferite localități din raionul Ungheni în timpul celor patru zile de tabără (15-19 septembrie), în cadrul căreia tinerii au învățat să facă fotografii și au beneficiat de instruiri privind egalitatea de gen.


Press Gov
30 octombrie 2021

(VIDEO) Transparența activităților din primării. Necesitate și obstacole


Cu mai bine de doi ani în urmă, Constantin Copăceanu, un bărbat din raionul Hâncești, a trimis o solicitare de informație la primăria satului Pogănești din același raion. Reprezentanții primăriei au refuzat să răspundă la solicitare. Astfel, Constantin Copăceanu a dat în judecată primăria. 


Press Gov
27 octombrie 2021

(VIDEO) Accesul jurnaliștilor la bazele de date deținute de stat: între costuri mari și interes public


Pentru documentarea și realizarea materialelor cu tentă investigativă, jurnaliștii au nevoie să adune sau să verifice informații din diferite baze de date deținute de stat: Registrul bunurilor imobile (cadastru), Registrul companiilor, Registrul unităților de transport, Registrul organizațiilor necomerciale ș.a. O problemă cu care se confruntă redacțiile este faptul că accesul la multe dintre aceste baze de date este contra plată, iar procesul de consultare a dosarelor este unul birocratizat.

Aceste costuri reprezintă o povară, în special, pentru redacțiile mici sau care se află la început de drum, fiind nevoite să aibă un buget aparte destinat exclusiv pentru accesarea informațiilor de interes public din bazele de date.


„Tot conținutul pe care-l produce un jurnalist este de interes public”

Jurnalista și cofondatoarea proiectului media „Cu Sens”, Liuba Șevciuc, susține că jurnaliștii care fac investigații au nevoie să acceseze bazele de date mult mai des decât reporterii care fac alte tipuri de materiale jurnalistice. Consultarea Registrului bunurilor imobile, explică Liuba Șevciuc, se face pe bază de abonamente, adică se achită lunar o anumită sumă de bani pentru acces la un anumit volum de informație. Dacă e necesar să se acceseze mai multă informație, atunci trebuie alocate surse suplimentare. În registrul companiilor, însă, se plătește per bucată, per companie accesată. Pentru a avea acces la dosarul sau la istoricul unei singure companii, redacțiile trebuie să achite în jur de 250 lei. „Imaginați-vă că, uneori, pentru o documentare avem nevoie să accesăm 5-10 companii”, spune jurnalista.

Liuba Șevciuc, jurnalistă și cofondatoare a proiectului media „Cu Sens”

Cu toate acestea, după efortul depus, se poate întâmpla ca datele pe care jurnaliștii le accesează să nu le confirme ipoteza pe care aceștia au avut-o, și, în rezultat, nici să nu folosească acele date. Accesul la informațiile de interes public deținute de stat nu ar trebui să fie condiționat de plata unor taxe, consideră Liuba Șevciuc. Tot conținutul pe care-l produce un jurnalist este de interes public. Aici intervine așa un paradox, pentru că, pe de o parte, legea cu privire la accesul la informație ne garantează acest drept – de a avea acces la datele de interes public, la bazele de date pe care le dețin instituțiile statului, iar, pe de altă parte, vedem că instituțiile statului îngreunează acest acces, inclusiv ne pune să plătim taxe pentru aceste date, pe care noi le extragem din bazele publice”, a spus jurnalista proiectului media „Cu Sens”.

„Ca să consulți dosarul unei companii la sediul ASP, trebuie să treci un adevărat test de răbdare”

Pe lângă problema costurilor, și procesul de consultare a informațiilor de interes public deținute de stat este unul birocratizat și poate dura mai bine de o săptămână. Anatolie Eșanu, jurnalist la „Ziarul de Gardă” explică pașii care trebuie parcurși pentru a putea răsfoi dosarul unei companii la sediul Agenției Servicii Publice (ASP) – „un adevărat test de răbdare”, susține jurnalistul.

„În primul rând, trebuie să obții o procură prin care conducerea redacției la care lucrezi îți permite să soliciți și să primești informații de la ASP, apoi să transferi către ASP suma de bani necesară prestării acestor servicii și să scoți la imprimantă confirmarea că ești înregistrat ca operator de date cu caracter personal. După asta, trebuie să mergi la unul dintre sediile ASP ca să iei confirmare de la contabilitatea lor că banii au fost transferați, apoi să mergi la un alt sediu al ASP, să iei tichet de ordine, să stai în rând la operator, să scrii cerere și abia a treia zi să revii ca să primești dosarul pe care ai nevoie să-l consulți. Și îl consulți cu pixul și cu carnetul în mână, pentru că nu ai voie să faci poze. Dacă ai nevoie de vreo copie din acel dosar, de vreo procură, de exemplu, sau un contract de vânzare-cumpărare, trebuie din nou să transferi bani, să scrii altă cerere și să aștepți alte câteva zile până obții acel document. Deci, o săptămână trece lejer, ceea ce îți întârzie publicarea articolelor… Uneori se poate întâmpla ca, după tot acest efort și bani cheltuiți, să nu găsești informația de care aveai nevoie și astfel ai pierdut o săptămână și o mie de lei sau două, în funcție de câte dosare trebuie să consulți”, explică Anatolie Eșanu. 

Anatolie Eșanu, jurnalist la „Ziarul de Gardă”

„Instituțiile statului trebuie să înțeleagă că jurnaliștii nu fac aceste eforturi ca să folosească ei, cumva, în scopuri personale, aceste informații, ci ca să le dea mai departe publicului”, precizează jurnalistul.

Directorul ASP: „Prevalează interesul public”

Pentru că ASP este unul dintre principalii deținători de informații de interes public, Asociația „Media-Guard” i-a prezentat problema costurilor pentru accesul jurnaliștilor la bazele de date noului director al ASP – Mircea Eșanu. „Astăzi, noi avem un sistem moștenit de la fostele guvernări. Noi, cel puțin, suntem extrem de deschiși să schimbăm la 180 de grade procedurile, să le facem ușor, fără solicitări, doar prin logare în sistemele noastre, fie prin sistemele de interoperabilitate sau prin portalurilor de date deschise, dar cu acces securizat la datele cu caracter personal. În cazul jurnaliștilor, noi vorbim despre activități care vizează interesul public, noi vorbim că ei trebuie să aibă suficient acces la informații, să vadă elemente pornind de la companii, istoric, fondatori, proprietari, inclusiv relațiile de rudenie”, ne-a declarat directorul ASP.

Mircea Eșanu, directorul Agenției Servicii Publice

Mircea Eșanu susține că, după numirea sa în funcție, a avut o întâlnire cu jurnaliști de investigație pentru a discuta mecanismele de oferire a accesului la bazele de date pe care instituția sa le deține.

„Noi am încercat să vedem exact care sunt necesitățile jurnaliștilor, de ce informații au ei nevoie pentru investigațiile jurnalistice pe care le fac. În cazul nostru, am discutat mult mai specific, pentru că noi intrăm în domeniul datelor cu caracter personal. Și asta e, de fapt, o decizie pe care  am vrut să o consultăm cu ei – cum oferim această informație, cum se vor distribui aceste drepturi, cine va avea acces, cine decide acordarea acestui drept de a accesa, fie că e vorba de redacții, fie că e vorba de jurnaliști pe cont propriu, că avem și această categorie, de freelanceri.”

Directorul ASP susține că accesul la bazele de date pentru redacțiile care se specializează pe realizarea investigațiilor jurnalistice trebuie să fie gratuit: „Sunt costuri pentru noi, dar eu cred că aici prevalează interesul public”.

Eugenia Wetz, Asociația „Media-Guard”

Acest material este realizat în cadrul proiectului „Monitorizarea accesului la informații în instituțiile publice la nivel local, regional și național” implementat de către Asociația Obștească Media-Guard și este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Britanică la Chișinău și implementat de Internews în Moldova și Freedom House, care are ca scop promovarea dezvoltării mass-media independente și profesioniste și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea Asociației Obștești Media Guard și nu reflectă în mod necesar viziunea UK, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Press Gov
26 octombrie 2021

Liuba Șevciuc, jurnalistă, cofondatoare CU SENS: Niciun funcționar nu ar vrea să aibă de-a face cu un jurnalist flămând de informație


Pentru jurnaliștii care fac investigații video, a obține interviuri în fața camerei de luat vederi de la autorități este o adevărată provocare. De cele mai multe ori, când reprezentanții statului aud că le ceri o reacție filmată, se comportă de parcă le dai cu sare în ochi. Asta deși interviul video este o formă de a oferi informație de interes public.


Press Gov
16 octombrie 2021

(VIDEO) Semnătura electronică – piedică pentru jurnaliști în a accesa informația


Tot mai mulți jurnaliști semnalează faptul că obligativitatea aplicării semnăturii electronice pe solicitările de informații expediate către autorități reprezintă o piedică în activitatea lor jurnalistică și duce, în final, la întârzierea publicării articolelor sau chiar la anularea lor, deoarece își pierd între timp actualitatea. 

Mai mult decât atât, la data de 1 aprilie 2019 a intrat în vigoare noul Cod Administrativ, care stabilește că cererea de acces la informație este o petiție. Odată cu aceste modificări, solicitările de informații transmise în format electronic urmau să conțină și ele elementele unei petiții și nu mai erau examinate de către instituțiile publice dacă nu erau semnate electronic. Această semnătură însă irosește banii și timpul redacțiilor, susțin jurnaliștii consultați de Asociația Media-Guard.