Cum a devenit orașul Riga, pentru trei zile, cel mai influent loc de întâlnire pentru profesioniștii din domeniul mass-media

Am avut marea plăcere să particip la un training de amploare la care au fost prezenți aproximativ 150 de jurnaliști din Suedia, Estonia, Letonia, Lituania, România, Finlanda și Ucraina. Timp de trei zile am învățat modalități de căutare a informației publice prin intermediul inteligenței artificiale, dar și cum să abordezi subiecte cu implicarea unor documente secrete. 

Școala de vară de la Riga dedicată jurnalismului de investigație este un eveniment anual, devenit între timp unul dintre cele mai importante și mai influente locuri de întâlnire pentru profesioniștii din domeniul mass-media din regiune. Conferința din acest an s-a axat pe esența jurnalismului de investigație – expunerea abuzului de putere, având vorbitori de prestigiu din SUA, Țările de Jos, Danemarca și Suedia.

La începutul evenimentului, jurnalista ucraineană Ianina Kornienko a prezentat un documentar care pune în lumină experiențele jurnaliștilor ucraineni care au suferit violențe din partea armatei ruse. Filmul prezintă probe documentate de Slidstvo.info care evidențiază crimele sistematice comise de Federația Rusă împotriva jurnaliștilor ucraineni. În documentar sunt incluse mărturii ale victimelor, care dezvăluie implicarea reprezentanților FSB ruși în maltratarea jurnaliștilor. 

Per general, sesiunile practice din cadrul trainingului care aveau o durată de o oră și jumătate au fost axate mai mult pe prelucrarea informației, lucru indispensabil pentru jurnaliști. Printre cele mai valoroase sesiuni mi s-a părut cea de „data base”, adică prelucrarea eficientă a unor baze de date mari. În acest mod pot fi identificate noi subiecte jurnalistice, care nu pot fi observate la prima vedere, într-o vastă bază de date. În același timp, am învățat cum să folosesc foile de calcul pentru a-mi structura materialul și pentru a oferi un context suplimentar. 

Una dintre sesiuni s-a axat pe modul cum găsim și îi expunem pe oamenii care abuzează de pozițiile lor fără a pune în pericol persoanele intervievate, cum se verifică materialul din surse care nu pot furniza documente pentru a susține informațiile și cum să câștigi încrederea surselor, astfel încât acestea să se simtă în siguranță și confortabile la înregistrarea interviurilor. S-a discutat, de asemenea, cum să navigăm printre dilemele etice. 

În cadrul unui atelier interactiv am aflat noi posibilități de căutare a informațiilor din surse deschise prin intermediul motoarelor de căutare. Pe parcursul acestei sesiuni practice, am primit mai multe sfaturi, trucuri pentru îmbunătățirea abilităților de investigare. Au fost explicați care din algoritmii Google pot fi utilizați pentru a identifica documente oficiale, cât și ce aplicații care folosesc inteligența artificială pot simplifica căutarea informațiilor din surse deschise. 

Am observat că foarte multe ore s-au axat pe domenii legate de IT, fapt ce demonstrează că jurnalismul modern necesită noi deprinderi și abilități practice. La una dintre sesiuni am aflat despre elementele de bază ale liniei de comandă a unui computer. Au fost explicate câteva instrumente utile, inclusiv cum să extragi un text din PDF-uri și imagini, cât și o modalitate rapidă de a descărca fișiere de pe un site web. 

La training am aflat despre detalii despre portalul specializat pentru jurnaliștii de investigație, creat de Proiectul de Raportare a Crimei Organizate și a Corupției (OCCRP), care este o rețea globală de jurnaliști de investigație cu personal pe șase continente. „OCCRP Aleph” este o platformă de date, care ajută reporterii să urmărească banii publici.  Ea oferă acces la o arhivă vastă de date deschise. „Aleph” nu este doar un simplu motor de căutare a documentelor, platforma importă și date structurate din foi de calcul și baze de date, permițând jurnaliștilor să acceseze date detaliate despre persoane de interes, companii, tranzacții financiare etc. Jurnaliștii își pot încărca propriile fișiere în investigațiile private, pot extrage texte, schițe sau diagrame, pentru a rezuma rezultatele investigațiilor lor și  a face referințe la persoane de interes și companii. 

A fost o oportunitate excelentă de a cunoaște personal jurnaliști care activează la instituții de top din lume, de a-mi dezvolta abilitățile de comunicare în limba engleză, să aflu ceva nou și util pentru a-mi face meseria mai bine, cât și de a vedea un oraș frumos. 

Evenimentul are loc la „Stockholm School of Economics” din Riga și este susținut de fundația „Anne-Marie și Gustaf Ander”. 

Cum intri în vorbă cu oameni necunoscuți în teren ca să obții istorii faine?

Am primit sute de refuzuri în experiența mea de jurnalistă pe teren. Și de fiecare dată a fost un motiv de a învăța cum să devin mai convingătoare data viitoare, pentru a obține informații. 

Povestea tipărită a „Oamenilor”

Ideea unei reviste tipărite ne urmărește de câțiva ani, însă mai degrabă părea o idee extrem de îndrăzneață decât una realizabilă. Atunci, în urmă cu trei ani, aveam mai puține colaborări comerciale, iar gândul că vom reuși să convingem câteva companii să plătească pentru un produs care încă nu există mi se părea ireal.

De ce să creștem jurnaliști de mediu sau cât ne costă că nu știm ce aer respirăm

Dacă mă dor dinții merg la stomatolog, nu la cardiolog – astea-s vorbele unui deputat „modern” adresate subsemnatei și lui Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, în momentul în care, în calitate de jurnaliști de mediu și membri ai societății civile de mediu, ne-am expus poziția la o consultare publică în Parlament, în februarie 2022. Tot atunci, a urmat și o amenințare că va fi verificat modul în care au fost cheltuiți anterior banii prin proiectele de informare. 

Strategia minciunii în obținerea informației

Până unde putem trișa sau minți, în calitate de jurnaliști, atunci când lucrăm la un subiect și vrem să obținem informații de la surse? Altfel spus, putem apela la mici șiretlicuri pentru a „scoate” din om o informație?