Munca este un instrument, nu scopul în sine
„Ultimul material nu a ieșit rău, e adevărat, dar sincer vorbind, e vorba de noroc, am găsit întâmplător informația, oricine ar fi scris un material bun având acces la informația asta. Adevărul este că sunt o jurnalistă mediocră, și lumea o să înțeleagă odată și odată că nu sunt profesionistă. E timpul să plec cu demnitate, înainte să înțeleagă toată lumea ce reprezint.”
Presa regională – o provocare profesională sau lucru din plăcere?
„Cum este să lucrezi în presa locală?”, am tot fost întrebat de colegii din Capitală. Unde găsim atâtea știri ca să „umplem” spațiul și cum ne descurcăm fără conferințele de presă sunt principalele curiozități profesionale.
(VIDEO) Mass-media de interes public, în criză de jurnaliști: motive și soluții
Scăderea demografică, salariile relativ mici, lipsa motivației și așteptările nerealiste ar fi câteva dintre motivele din care studenții facultăților de jurnalism sau tinerii specialiști nu ajung în redacțiile independente, care în ultimii ani se confruntă cu o criză de cadre. Sunt constatările unor manageri ai redacțiilor independente, ale studenților și profesorilor facultăților de jurnalism care au participat recent la o dezbatere organizată de Asociația Media-Guard, parteneră a ZdG.
„E nevoie de oameni noi, care să aibă entuziasm să vină, să ducă mai departe jurnalismul de investigație, dar, din păcate, e foarte greu să-i găsești”, spune Victor Moșneag, redactorul-șef al Ziarului de Gardă.
Managerii unor instituții mass-media de interes public sunt de părere că studenții la jurnalism au așteptări nerealiste de la meserie, nu înțeleg rolul meseriei de jurnalist, care în ultima perioadă și-a pierdut prestigiul, nu sunt suficient de motivați și interesați să depășească barierele, să persevereze și să livreze produse de calitate. Asta, în mare parte, se întâmplă din cauza incompatibilității curriculei universitare cu realitatea din redacții și cu necesitățile obiective ale jurnalismului contemporan.
„Este o altă generație. Noi le spunem generația de puf, generația de nea, care nu tolerează să îi faci observații”, a menționat Galina Munteanu, producătoare de știri la TV8.
Pe de altă parte, scăderea demografică, precum și plecarea din țară a tinerilor pentru studii, respectiv, pentru muncă și trai, au dus la scăderea drastică a numărului de studenți în ultimii ani, spun decanii facultăților de jurnalism.
„Este vorba despre acea mare diferență între numărul de studenți înmatriculați la studii în 2015 și, în mai puțin de 10 ani, avem un număr de studenți înmatriculați la studii care a scăzut de șase ori”, a subliniat Victoria Bulicanu, decana Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea de Stat.
„Cea mai mare provocare pentru o facultate este numărul extrem de redus de studenți. A fi jurnalist în Republica Moldova nu mai este în vogă”, spune și Viorica Țîcu, decana Facultății Relații Internaționale, Științe Politice și Jurnalism a ULIM.
Profesioniștii din presă confirmă fenomenul: „La nivel de societate am omis problema asta s-o vedem cu zece ani în urmă, odată cu marea migrație a oamenilor din această țară. Au plecat familii, copii, viitorii tineri pe care am fi putut să-i angajăm”, spune Irina Ghelbur, directoare Agora.
În același timp, salariile relativ mici din redacțiile independente, volumul mare de lucru în condiții de stres și oboseala cronică ar fi motivele din care tinerii reporteri abandonează jurnalismul și aleg alte domenii de activitate.
Printre soluțiile invocate de participanții la dezbatere se numără promovarea meseriei și a rolului jurnalistului, precum și susținerea de către stat a domeniului prin taxe după modelul IT, pentru a crea posibilități de mărire a salariilor jurnaliștilor. În același timp, mai spun managerii instituțiilor de presă care au participat la discuții, instituirea unui program mai flexibil la facultate pentru studenții la jurnalism i-ar ajuta să obțină mai multă experiență și să se încadreze în câmpul muncii de pe băncile facultății.
(VIDEO) Jurnalismul din R. Moldova, în criză de jurnaliști
Redacțiile independente de la Chișinău se confruntă cu o lipsă acută de jurnaliști profesioniști. O misiune dificilă a devenit și angajarea cameramanilor sau editorilor de imagine, constată reprezentanții mai multor instituții de presă consultați de Asociația Media-Guard.
Cine sunt „asasinii” presei scrise?
În ultimii ani, se vorbește tot mai mult despre „moartea” presei tipărite. Cică internetul ar fi de vină. Cică el ne „fură” cititorii. Cititori pe care, de altfel, un ziar nici nu-i prea are la momentul de față. An de an, numărul abonaților la ziare, în special la cele locale, scade considerabil. Factori sunt mulți, unul dintre aceștia fiind migrația. Satele unde, tradițional, erau cei mai mulți abonați la ziare, se depopulează, iar cei care mai rămân argumentează că citesc informațiile online. De ce să plătească bani pentru un ziar, când pot să citească gratis același conținut și pe site?
Cum i-am găsit ascunzișul de lux din Israel al lui Ilan Șor?
De două ori am renunțat. Abia din a treia încercare am reușit. Primele indicii le-am găsit în galeria de Instagram a soției sale, interpreta Jasmin. Era începutul anului 2022 și lucram la un alt subiect – despre averile deputaților, Ilan Șor fiind unul dintre ei. Răsfoiam fotografiile artistei de pe Instagram pentru a-i înțelege stilul de viață, locurile și obiectele de lux pe care le are la îndemână ea și familia ei. Pare să fie în codul genetic al unei vedete să-și hrănească armata de urmăritori cu imagini cu tot ce nu vor avea ei vreodată – rochii, bijuterii, mașini, vile. Prin urmare, am găsit suficiente imagini de la care să-mi pornesc ancheta.
Declarație de solidarizare cu jurnalistul Mihail Sirkeli
Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media se solidarizează cu jurnalistul Mihail Sirkeli, redactorul portalului Nokta.md din UTA Găgăuzia, și cer politicienilor și altor activiști politici din autonomie să înceteze atacurile și intimidările jurnaliștilor incomozi, respectând dreptul constituțional la exprimarea liberă a opiniilor.
Cât de importante sunt rețelele de socializare pentru promovarea produselor media
În Republica Moldova, dar și peste tot în lume, cea mai mare parte din instituțiile media (TV, radio sau publicațiile periodice) au pagini pe rețelele de socializare prin intermediul cărora își promovează conținutul. Această practică a devenit necesară odată cu evoluția internetului și schimbările tehnologice care s-au produs de-a lungul anilor.
Longread-ul, ca formă de rezistență
Longread-ul rămâne marea mea pasiune. Ca și actoria, de altfel. Și, așa cum mi-am jurat când făceam facultate la Academia de Arte din Chișinău, tot așa mi-am jurat și când am început să aștern pe foaie primul meu longread – că prefer să părăsesc domeniul, decât să-l spurc cu muncă/lucru de mântuială.
Jurnaliștii de investigație reclamă lipsa de transparență în domeniul achizițiilor desfășurate de întreprinderile cu capital de stat
Jurnaliștii de investigație au discutat provocările în documentarea articolelor despre achizițiile publice în cadrul unui eveniment, organizat de Asociația Media-Guard, la care au participat și reprezentanții instituțiilor responsabile. Lipsa informațiilor despre achizițiile efectuate de către întreprinderile de stat a fost printre principalele subiecte discutate.
