Cum să-i motivăm pe tinerii reporteri să rămână în jurnalism
Sunt Vasile Ursachi, reporter la Ziarul de Gardă. Am 22 de ani și activez la ZdG din luna mai, 2022. În calitate de reporter redactez știri, reportaje și articole cu elemente de investigație, pe subiecte sugerate în mare parte de cititorii noștri. Fiind unul dintre reprezentanții tinerei generații a jurnaliștilor din R. Moldova, pot spune că astăzi există multe posibilități de a crește profesional pentru un jurnalist începător. Pe lângă presă scrisă, radio și televiziuni, au apărut în ultimii 10 ani noi platforme media. Presa a trecut în online. Astfel, s-a creat un nou sector mediatic și noi locuri de muncă, la care tinerii se pot adapta mult mai repede, deoarece s-au născut și au crescut în era internetului.
Impactul Taberei de vară „Achizițiile publice în vizorul tinerilor”
În perioada 4-6 august 2022, Asociația Media-Guard a desfășurat tabăra de vară „Achizițiile publice în vizorul tinerilor”, în cadrul căreia, experți în achiziții, transparență, acces la informație, dar și jurnaliști au instruit 15 tineri în domeniul achizițiilor publice. Ulterior, aceștia au primit sfaturi de la jurnaliști cu experiență pentru a organiza în comunitățile lor sesiuni de comunicare despre monitorizarea achizițiilor publice sau pentru documentarea și redactarea unor articole jurnalistice despre licitațiile problematice.
Provocările jurnaliștilor și activiștilor în documentarea articolelor despre achizițiile publice, discutate cu autoritățile
Jurnaliștii de investigație au discutat provocările în documentarea articolelor despre achizițiile publice, în cadrul unui eveniment organizat de Asociația Media-Guard la care au participat și reprezentanții instituțiilor responsabile. Lipsa informațiilor despre achizițiile efectuate de către întreprinderile de stat, dar și lipsa informației complexe privind finalitatea tenderelor au fost printre principalele subiecte discutate. În cadrul evenimentului au fost, de asemenea, prezentate rezultatele proiectului „Consolidarea capacității de monitorizare a achizițiilor publice pentru jurnaliști și activiști”, desfășurat de Asociația Media-Guard.
Șase posturi TV închise. Cu cine ne solidarizăm?
Au trecut deja câteva săptămâni din momentul în care 6 posturi TV, controlate de politicieni corupți, de persoane afiliate acestora sau de către entități din Federația Rusă, au fost închise. În tot acest răstimp, în spațiul public au răsunat mai multe reproșuri în adresa breslei mediatice și a societății civile de media că nu s-ar solidariza, că nu s-ar preocupa de drepturile jurnaliștilor angajați la aceste posturi, că nu ar milita pentru drepturile tuturor reporterilor, ci ar fi selectivi.
Ce-ți poate oferi mass-media dincolo de informații. Despre proiectul de Membership AGORA
Cifrele la sfârșit de an turbulent, așa cum a fost 2022, abia se țin în picioare. Deși AGORA a ieșit în minus din 2022, am făcut un salt foarte mare cu proiectul Membership care ne-a oferit o creștere fără precedent: de la aproape 50.000 de lei în 2021 am ajuns la 200.000 de lei din abonamente de membri în 2022. Acum avem 265 de membri abonați.
Șase posturi TV suspendate. Ce avem în schimb?
Suspendarea
După aplicarea, pe parcursul anului 2022, a 84 de sancțiuni pentru neglijarea Codului Serviciilor Media Audiovizuale și pentru provocarea unor riscuri domeniului securității naționale, pe 16 decembrie 2022, șase posturi private TV (Primul în Moldova, RTR Moldova, Orhei TV, TV6 și Accent TV) s-au ales cu licențele suspendate pe perioada stării de urgență care, pe 6 decembrie, a fost prelungită cu încă 60 de zile calendaristice, până la 3 februarie 2023.
Jurnaliști amenințați cu moartea. Ce urmează?
În anul 2022 mai mulți jurnaliști din Republica Moldova au fost amenințați cu moartea sau cu răfuiala fizică pentru activitatea lor profesională. Deși au depus plângeri la poliție, iar pe unele cazuri au fost pornite anchete penale, cazurile încă nu au finalitate. Experții spun că amenințarea și hărțuirea jurnaliștilor e o etapă premergătoare unor crime, dacă acestea nu sunt investigate și pedepsite.
Pe urmele unui dosar ascuns
Atunci când documentăm un subiect despre Dodon, Șor, Plahotniuc, Sandu, Cavcaliuc, Platon, Filat, Spînu, Miliard, Laundromat, Leaks-uri, droguri sau scheme prin care banii sunt spălați și apoi uscați în jurisdicții offshore, ne confruntăm în mod regulat cu multe provocări. Una dintre cele mai mari este accesul la informația de interes public.
Jurnaliștii de investigație reclamă accesul dificil la informația de interes public care conține date cu caracter personal. Răspunsul autorităților
Jurnaliștii de investigație au discutat problemele accesului dificil la informația de interes public care conține date cu caracter personal, în cadrul unui eveniment organizat de Asociația Media-Guard la care au participat și reprezentanții instituțiilor responsabile. Limitările pe care le impun Liniile directorii în ceea ce privește accesul la informație prin prisma legislației privind protecția datelor cu caracter personal au fost printre principalele subiecte discutate.
În cadrul unei ședințe organizate la 16 decembrie, la care au participat Tatiana Cazacu de la Agenția de Guvernare Electronică (AGE), Irina Muntean-Psenicinîi, consultant juridic în cadrul Serviciului schimb de date și interoperabilitate, AGE, Ira Ciubuc de la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP), precum și mai mulți jurnaliști de investigație de la Ziarul de Gardă și Proiectul Media CU SENS, reporterii au reclamat că Liniile directorii în ceea ce privește accesul la informație prin prisma legislației privind protecția datelor cu caracter personal le complică munca.
Jurnaliștii au denunțat utilizarea abuzivă a prevederilor legale din domeniul protecției datelor cu caracter personal, în special de către reprezentanții autorităților publice, la argumentarea refuzului de a prezenta informațiile solicitate, atunci când solicitările de acces la informații vizează date statistice, de confirmare/infirmare a producerii anumitor evenimente, denumiri de întreprinderi/agenți economici, cifre/cheltuieli din bugetul de stat etc.
„Jurnalistul trebuie să indice scopul pentru care solicită o informație cu caracter personal. Articolul 10 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal prevede anumite excepții în situaţia în care prelucrarea datelor se face exclusiv în scopuri jurnalistice. Totuși, în noua lege privind libertatea de exprimare, la care în prezent lucrează Ministerul Justiției, ar trebui să fie incluse informații despre care date sunt publice, regimul unor categorii de date, criterii mai puțin stricte pentru furnizarea informațiilor”, consideră Ira Ciubuc de la CNPDCP.
Potrivit ei, activitatea CNPDCP se concentrează pe plângerile care parvin de la persoanele ale căror drepturi privind datele cu caracter personal au fost încălcate și mai puțin pe încălcările admise de anumite autorități care limitează accesul jurnaliștilor la informație.
„De multe ori, atunci când primesc solicitări de informație de la jurnaliști, furnizorii de date se adresează la CNPDCP pentru a afla dacă sunt în drept să ofere acele informații. Atunci Centrul vine cu unele recomandări, dar rămâne la latitudinea furnizorului dacă oferă sau nu acea informație. Responsabilitatea o poartă furnizorul de informație”, a menționat Ira Ciubuc.
Jurnaliștii au menționat că deseori, furnizorii de date interpretează greșit noțiunile de „scop jurnalistic” și „informație de interes public”. „Este necesar de a se da o definiție jurnalistului și în special a celui de investigație, ca să știm cui oferim informația”, a spus Irina Muntean-Psenicinîi.
Acest material este produs în cadrul proiectului „Consolidarea capacității de monitorizare a achizițiilor publice pentru jurnaliști și activiști”, desfășurat de Asociația Obștească „Media-Guard”, în calitate de beneficiar de sub-grant al proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”. Proiectul este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în partenerial cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin abilitarea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.
ONG-urile de media semnatare solicită autorităților să ofere explicații extinse privind circumstanțele faptice și juridice ce justifică decizia CSE
Mai multe ONG-uri de media, între care și Asociația Media-Guard, cer autorităților să comunice public toate informațiile privind circumstanțele de fapt și de drept în temeiul cărora a fost emisă decizia CSE ce impune restricții în raport cu unii furnizori de servicii media.
