Ce poate face o jurnalistă atunci când e agresată sau amenințată online
Jurnaliștii și jurnalistele din Moldova folosesc rețelele de socializare pentru a-și face cunoscute articolele. Odată cu începutul războiului în Ucraina, aceștia au început să utilizeze platformele online pentru a raporta despre crimele de război și suferința umană. De multe ori, platformele de socializare blochează sau suspendă conturile jurnalistelor fără explicații. Între timp, pentru că virează sute de mii de dolari către platformele de socializare pentru postări plătite, politicienii corupți încă pot răspândi ura și dezinformarea pe internet. În timp ce vorbesc despre războiul din Ucraina, jurnalistele din Moldova primesc şi ameninţări cu moartea, acuzaţii online, sunt numite mincinoase și promotoare de ştiri false.
O cercetare recentă a arătat că jurnalistele din Moldova aproape că nu primesc ajutor de la poliție, iar platformele de socializare deseori nu au o înțelegere locală a limbajului, a eufemismelor și a contextului. Acestea întâmpină dificultăți în a răspunde amenințărilor împotriva femeilor jurnaliste.
„Povestea Anei” reprezintă amenințările cu care se confruntă multe jurnaliste online din cauza activității lor.
După începutul războiului din Ucraina, noi tipuri de amenințări și provocări legate de activitatea jurnalistică au consolidat și mai mult nevoia de a construi un mecanism de creștere a siguranței jurnalistelor.
Pentru a proteja jurnaliştii care sunt amenințați, în Filipine bunăoară a fost pus la punct un mecanism numit Digital Safe House, implementat de Asociația Internațională a Femeilor din Radio și Televiziune (IAWRT). După același model poate fi construit Digital Safe House Moldova, care ar reflecta provocările cu care se confruntă jurnalistele, inclusiv necesitatea de a stabili un dialog cu marile companii din domeniul tehnologiilor informaționale.
În Filipine, Digital Safe House funcționează 24/7 ca o platformă pentru raportarea cazurilor de hărțuire/atacuri, dezvoltarea sprijinului pentru femeile jurnaliste, îmbunătățirea abilităților și capacităților de prevenire, gestionare sau recuperare după atacuri sau amenințări la adresa femeilor jurnaliste.
Văzut ca un ghișeu unic, DSH răspunde cerințelor de siguranță ale jurnalistelor prin accesul la resurse online, inclusiv la un sistem de alertă; sprijin și consiliere de la egal la egal; asistență legală; fond de urgență; acces la adăposturi sigure; ajutor la identificarea unor soluții sigure la problemele legate de gadgeturi/conturi; prim ajutor psihologic; și instruire în materie de securitate digitală. Serviciile care există deja sunt reunite într-un singur loc, în timp ce altele noi sunt dezvoltate pe platformă.
De asemenea, DSH sprijină jurnalismul de investigație, care contribuie la reducerea impunității pentru crimele împotriva jurnaliștilor și la sporirea siguranței celor care desfășoară această activitate.
Despre necesitatea implementării unui asemenea mecanism în Republica Moldova am vorbit în cadrul celei de-a 39-a Conferințe Bienale a IAWRT: „Perspective media de gen: Conflict, COVID și Schimbări Climatice”, care a avut loc în Zanzibar, Tanzania.
Conferința a adunat la un loc circa 40 de profesioniste din Camerun, Danemarca, India, Irak, Kenya, Moldova, Nepal, Nigeria, Norvegia, Filipine, Polonia, Sierra Leone, Tanzania, Uganda, Marea Britanie și SUA, și a oferit o platformă pentru fiecare țară pentru a discuta provocările cu care se confruntă femeile în mass-media și modul în care acestea continuă să le depășească. Participantele și-au exprimat punctul de vedere vizavi de problemele de gen, au ascultat diverse perspective și au explorat potențialul oferit de diferențele culturale.
Mariana Colun
Comisia pentru Situații Excepționale a suspendat licența de emisie pentru șase posturi TV din R. Moldova
Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a suspendat vineri, 16 decembrie, licențele de emisie pentru șase posturi de televiziune din R. Moldova. Este vorba despre posturile „Primul în Moldova”, „RTR Moldova”, „Accent TV”, „NTV Moldova”, „TV6” și „Orhei TV”. Decizia CSE funcționează pe durata stării de urgență.
Jurnalismul pe timp de război… hibrid
Republica Moldova se află, în prezent, în plin război hibrid. O subliniază și comunitatea de experți, o spun și autoritățile de la Chișinău.
Într-un interviu recent, acordat postului american CNN, președinta Maia Sandu declara următoarele: „Chiar dacă, datorită Ucrainei, nu există o amenințare militară în aceste zile (la adresa Republicii Moldova – n.a.), ne confruntăm cu un război hibrid, sunt încercări ale Rusiei de a destabiliza situația în Moldova. Faptul că avem problema regiunii transnistrene și avem trupe rusești care staționează acolo ilegal de decenii, desigur, crește riscurile de securitate pentru țara mea”.
ONG-urile de media condamnă tentativele Adunării Populare a Găgăuziei de a submina libertatea presei și cer anularea neîntârziată a hotărârii cu privire la „acreditarea” jurnaliștilor
Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media, între care și Asociația Media-Guard, condamnă cu vehemență tentativele sfidătoare ale Adunării Populare a Găgăuziei de a împiedica activitatea profesională a jurnaliștilor prin instituirea unor mecanisme arbitrare și abuzive de „acreditare” a presei, care contravin normelor constituționale și convenționale. ONG-urile de media cer anularea neîntârziată a hotărârii emise în acest sens.
Jurnalismul de pe muchie de cuţit
În scurta istorie a jurnalismului de investigaţie din Moldova, colegii mei au deconspirat sute de scheme de corupţie la cel mai înalt nivel, pe teme de trafic de persoană, muniţii sau substanţe interzise, scheme de contrabandă, afaceri ilegale etc. Este genul de jurnalism făcut pe muchie de cuţit. De ce spun aşa? Pentru că jurnaliştii de investigaţie sunt cei care riscă cel mai mult, spre deosebire de ceilalţi colegi de breaslă, înfruntând funcţionari corupţi, contrabandişti sau lideri interlopi, singuri, fără nicio susţinere sau protecţie din partea autorităților abilitate.
ONG-urile de media condamnă tentativele de intimidare a jurnalistului Mihail Sirkeli și solicită organelor de drept să sancționeze autorul amenințărilor
Organizațiile neguvernamentale de media, între care și Asociația Media-Guard, condamnă acțiunile autorului amenințării lansate în mediul online la adresa jurnalistului Nokta Mihail Sirkeli, precum și tentativele de intimidare din partea membrilor unei organizații naționaliste pro-ruse din satul Chirsova.
CAPCS: Cele mai multe achiziții – cele mai multe contestații
Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS) a fost instituția ale cărei proceduri de achiziție au fost cel mai des contestate de la începutul anului 2022 și până în luna noiembrie curent, cu un număr total de 99 de contestații. Operatorii economici care le-au depus și-au exprimat nemulțumirile atât cu privire la documentația de atribuire, cât și cu privire la rezultatele procedurii. CAPCS este autoritatea contractantă care organizează cele mai multe proceduri de achiziții publice, deoarece face procurări pentru majoritatea instituțiilor medicale din R. Moldova.
Primăria Hâncești: Licitație cu un singur participant, câștigată de firma la care fiul primarului este asociat
La începutul anului 2022, primăria municipiului Hâncești a repetat de patru ori procedura privind achiziționarea de produse petroliere. Potrivit autorității contractante (AC), lipsa de participanți și dorința de a asigura concurența sunt două dintre cauzele care au determinat repetarea procedurii. Câștigătoare a fost aleasă, într-un final, Petrocub & CO, de la care primăria Hâncești a cumpărat combustibil și în anii precedenți și care-l are printre asociați pe fiul primarului Alexandru Botnari.
Facultățile de Jurnalism nu pregătesc profesioniști, nici măcar în teorie
Am întrebat odată un grup de studenți la Jurnalism de ce au ales această facultate. Am primit răspunsuri sincere, de genul: „Din întâmplare”, „Îmi place să scriu poezii” sau „Vreau să fiu vedetă”. Puțini dintre ei erau suficient de conștienți cât de grea și cât de responsabilă este această meserie. Chiar dacă poate fi o întâmplare să ajungi să lucrezi într-o redacție și, dacă ești suficient de ambițios sau ambițioasă, o să ajungi pe sticlă, te va cunoaște o țară întreagă. Nu mai e deloc o întâmplare sau, cel puțin, nu ar trebui să fie o întâmplare însă informația care ajunge la public.
Cum, cât și ce au achiziționat instituțiile publice din raioanele țării în ultimul an
În perioada 31 octombrie 2021 – 31 octombrie 2022, cele 32 de raioane ale țării au inițiat 3.729 de proceduri de achiziții publice, care au însumat 15.266 de loturi. În urma desfășurării licitațiilor, statul a achiziționat bunuri și servicii în valoare de aproape 4 miliarde de lei.
