Jurnaliștii de investigație reclamă accesul dificil la informația de interes public care conține date cu caracter personal. Răspunsul autorităților
Jurnaliștii de investigație au discutat problemele accesului dificil la informația de interes public care conține date cu caracter personal, în cadrul unui eveniment organizat de Asociația Media-Guard la care au participat și reprezentanții instituțiilor responsabile. Limitările pe care le impun Liniile directorii în ceea ce privește accesul la informație prin prisma legislației privind protecția datelor cu caracter personal au fost printre principalele subiecte discutate.
În cadrul unei ședințe organizate la 16 decembrie, la care au participat Tatiana Cazacu de la Agenția de Guvernare Electronică (AGE), Irina Muntean-Psenicinîi, consultant juridic în cadrul Serviciului schimb de date și interoperabilitate, AGE, Ira Ciubuc de la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP), precum și mai mulți jurnaliști de investigație de la Ziarul de Gardă și Proiectul Media CU SENS, reporterii au reclamat că Liniile directorii în ceea ce privește accesul la informație prin prisma legislației privind protecția datelor cu caracter personal le complică munca.
Jurnaliștii au denunțat utilizarea abuzivă a prevederilor legale din domeniul protecției datelor cu caracter personal, în special de către reprezentanții autorităților publice, la argumentarea refuzului de a prezenta informațiile solicitate, atunci când solicitările de acces la informații vizează date statistice, de confirmare/infirmare a producerii anumitor evenimente, denumiri de întreprinderi/agenți economici, cifre/cheltuieli din bugetul de stat etc.
„Jurnalistul trebuie să indice scopul pentru care solicită o informație cu caracter personal. Articolul 10 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal prevede anumite excepții în situaţia în care prelucrarea datelor se face exclusiv în scopuri jurnalistice. Totuși, în noua lege privind libertatea de exprimare, la care în prezent lucrează Ministerul Justiției, ar trebui să fie incluse informații despre care date sunt publice, regimul unor categorii de date, criterii mai puțin stricte pentru furnizarea informațiilor”, consideră Ira Ciubuc de la CNPDCP.
Potrivit ei, activitatea CNPDCP se concentrează pe plângerile care parvin de la persoanele ale căror drepturi privind datele cu caracter personal au fost încălcate și mai puțin pe încălcările admise de anumite autorități care limitează accesul jurnaliștilor la informație.
„De multe ori, atunci când primesc solicitări de informație de la jurnaliști, furnizorii de date se adresează la CNPDCP pentru a afla dacă sunt în drept să ofere acele informații. Atunci Centrul vine cu unele recomandări, dar rămâne la latitudinea furnizorului dacă oferă sau nu acea informație. Responsabilitatea o poartă furnizorul de informație”, a menționat Ira Ciubuc.
Jurnaliștii au menționat că deseori, furnizorii de date interpretează greșit noțiunile de „scop jurnalistic” și „informație de interes public”. „Este necesar de a se da o definiție jurnalistului și în special a celui de investigație, ca să știm cui oferim informația”, a spus Irina Muntean-Psenicinîi.
Acest material este produs în cadrul proiectului „Consolidarea capacității de monitorizare a achizițiilor publice pentru jurnaliști și activiști”, desfășurat de Asociația Obștească „Media-Guard”, în calitate de beneficiar de sub-grant al proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”. Proiectul este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în partenerial cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin abilitarea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.
ONG-urile de media semnatare solicită autorităților să ofere explicații extinse privind circumstanțele faptice și juridice ce justifică decizia CSE
Mai multe ONG-uri de media, între care și Asociația Media-Guard, cer autorităților să comunice public toate informațiile privind circumstanțele de fapt și de drept în temeiul cărora a fost emisă decizia CSE ce impune restricții în raport cu unii furnizori de servicii media.
Ce poate face o jurnalistă atunci când e agresată sau amenințată online
Jurnaliștii și jurnalistele din Moldova folosesc rețelele de socializare pentru a-și face cunoscute articolele. Odată cu începutul războiului în Ucraina, aceștia au început să utilizeze platformele online pentru a raporta despre crimele de război și suferința umană. De multe ori, platformele de socializare blochează sau suspendă conturile jurnalistelor fără explicații. Între timp, pentru că virează sute de mii de dolari către platformele de socializare pentru postări plătite, politicienii corupți încă pot răspândi ura și dezinformarea pe internet. În timp ce vorbesc despre războiul din Ucraina, jurnalistele din Moldova primesc şi ameninţări cu moartea, acuzaţii online, sunt numite mincinoase și promotoare de ştiri false.
O cercetare recentă a arătat că jurnalistele din Moldova aproape că nu primesc ajutor de la poliție, iar platformele de socializare deseori nu au o înțelegere locală a limbajului, a eufemismelor și a contextului. Acestea întâmpină dificultăți în a răspunde amenințărilor împotriva femeilor jurnaliste.
„Povestea Anei” reprezintă amenințările cu care se confruntă multe jurnaliste online din cauza activității lor.
După începutul războiului din Ucraina, noi tipuri de amenințări și provocări legate de activitatea jurnalistică au consolidat și mai mult nevoia de a construi un mecanism de creștere a siguranței jurnalistelor.
Pentru a proteja jurnaliştii care sunt amenințați, în Filipine bunăoară a fost pus la punct un mecanism numit Digital Safe House, implementat de Asociația Internațională a Femeilor din Radio și Televiziune (IAWRT). După același model poate fi construit Digital Safe House Moldova, care ar reflecta provocările cu care se confruntă jurnalistele, inclusiv necesitatea de a stabili un dialog cu marile companii din domeniul tehnologiilor informaționale.
În Filipine, Digital Safe House funcționează 24/7 ca o platformă pentru raportarea cazurilor de hărțuire/atacuri, dezvoltarea sprijinului pentru femeile jurnaliste, îmbunătățirea abilităților și capacităților de prevenire, gestionare sau recuperare după atacuri sau amenințări la adresa femeilor jurnaliste.
Văzut ca un ghișeu unic, DSH răspunde cerințelor de siguranță ale jurnalistelor prin accesul la resurse online, inclusiv la un sistem de alertă; sprijin și consiliere de la egal la egal; asistență legală; fond de urgență; acces la adăposturi sigure; ajutor la identificarea unor soluții sigure la problemele legate de gadgeturi/conturi; prim ajutor psihologic; și instruire în materie de securitate digitală. Serviciile care există deja sunt reunite într-un singur loc, în timp ce altele noi sunt dezvoltate pe platformă.
De asemenea, DSH sprijină jurnalismul de investigație, care contribuie la reducerea impunității pentru crimele împotriva jurnaliștilor și la sporirea siguranței celor care desfășoară această activitate.
Despre necesitatea implementării unui asemenea mecanism în Republica Moldova am vorbit în cadrul celei de-a 39-a Conferințe Bienale a IAWRT: „Perspective media de gen: Conflict, COVID și Schimbări Climatice”, care a avut loc în Zanzibar, Tanzania.
Conferința a adunat la un loc circa 40 de profesioniste din Camerun, Danemarca, India, Irak, Kenya, Moldova, Nepal, Nigeria, Norvegia, Filipine, Polonia, Sierra Leone, Tanzania, Uganda, Marea Britanie și SUA, și a oferit o platformă pentru fiecare țară pentru a discuta provocările cu care se confruntă femeile în mass-media și modul în care acestea continuă să le depășească. Participantele și-au exprimat punctul de vedere vizavi de problemele de gen, au ascultat diverse perspective și au explorat potențialul oferit de diferențele culturale.
Mariana Colun
Comisia pentru Situații Excepționale a suspendat licența de emisie pentru șase posturi TV din R. Moldova
Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a suspendat vineri, 16 decembrie, licențele de emisie pentru șase posturi de televiziune din R. Moldova. Este vorba despre posturile „Primul în Moldova”, „RTR Moldova”, „Accent TV”, „NTV Moldova”, „TV6” și „Orhei TV”. Decizia CSE funcționează pe durata stării de urgență.
Jurnalismul pe timp de război… hibrid
Republica Moldova se află, în prezent, în plin război hibrid. O subliniază și comunitatea de experți, o spun și autoritățile de la Chișinău.
Într-un interviu recent, acordat postului american CNN, președinta Maia Sandu declara următoarele: „Chiar dacă, datorită Ucrainei, nu există o amenințare militară în aceste zile (la adresa Republicii Moldova – n.a.), ne confruntăm cu un război hibrid, sunt încercări ale Rusiei de a destabiliza situația în Moldova. Faptul că avem problema regiunii transnistrene și avem trupe rusești care staționează acolo ilegal de decenii, desigur, crește riscurile de securitate pentru țara mea”.
ONG-urile de media condamnă tentativele Adunării Populare a Găgăuziei de a submina libertatea presei și cer anularea neîntârziată a hotărârii cu privire la „acreditarea” jurnaliștilor
Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media, între care și Asociația Media-Guard, condamnă cu vehemență tentativele sfidătoare ale Adunării Populare a Găgăuziei de a împiedica activitatea profesională a jurnaliștilor prin instituirea unor mecanisme arbitrare și abuzive de „acreditare” a presei, care contravin normelor constituționale și convenționale. ONG-urile de media cer anularea neîntârziată a hotărârii emise în acest sens.
Jurnalismul de pe muchie de cuţit
În scurta istorie a jurnalismului de investigaţie din Moldova, colegii mei au deconspirat sute de scheme de corupţie la cel mai înalt nivel, pe teme de trafic de persoană, muniţii sau substanţe interzise, scheme de contrabandă, afaceri ilegale etc. Este genul de jurnalism făcut pe muchie de cuţit. De ce spun aşa? Pentru că jurnaliştii de investigaţie sunt cei care riscă cel mai mult, spre deosebire de ceilalţi colegi de breaslă, înfruntând funcţionari corupţi, contrabandişti sau lideri interlopi, singuri, fără nicio susţinere sau protecţie din partea autorităților abilitate.
ONG-urile de media condamnă tentativele de intimidare a jurnalistului Mihail Sirkeli și solicită organelor de drept să sancționeze autorul amenințărilor
Organizațiile neguvernamentale de media, între care și Asociația Media-Guard, condamnă acțiunile autorului amenințării lansate în mediul online la adresa jurnalistului Nokta Mihail Sirkeli, precum și tentativele de intimidare din partea membrilor unei organizații naționaliste pro-ruse din satul Chirsova.
CAPCS: Cele mai multe achiziții – cele mai multe contestații
Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS) a fost instituția ale cărei proceduri de achiziție au fost cel mai des contestate de la începutul anului 2022 și până în luna noiembrie curent, cu un număr total de 99 de contestații. Operatorii economici care le-au depus și-au exprimat nemulțumirile atât cu privire la documentația de atribuire, cât și cu privire la rezultatele procedurii. CAPCS este autoritatea contractantă care organizează cele mai multe proceduri de achiziții publice, deoarece face procurări pentru majoritatea instituțiilor medicale din R. Moldova.
Facultățile de Jurnalism nu pregătesc profesioniști, nici măcar în teorie
Am întrebat odată un grup de studenți la Jurnalism de ce au ales această facultate. Am primit răspunsuri sincere, de genul: „Din întâmplare”, „Îmi place să scriu poezii” sau „Vreau să fiu vedetă”. Puțini dintre ei erau suficient de conștienți cât de grea și cât de responsabilă este această meserie. Chiar dacă poate fi o întâmplare să ajungi să lucrezi într-o redacție și, dacă ești suficient de ambițios sau ambițioasă, o să ajungi pe sticlă, te va cunoaște o țară întreagă. Nu mai e deloc o întâmplare sau, cel puțin, nu ar trebui să fie o întâmplare însă informația care ajunge la public.
