Jurnaliștii de investigație reclamă limitarea accesului la informația de interes public. Răspunsul autorităților
Jurnaliștii de investigație au discutat problemele inaccesului la informație, în cadrul unui eveniment organizat de Asociația Media Guard la care au participat și reprezentanții instituțiilor responsabile. Limitarea accesului la unele baze de date, prin impunerea artificială a unor condiționalități, dar și conflictul între normele legale de care se conduc ASP, CPDCP și alte instituțiii publice responsabile de accesul la bazele de date au fost printre principalele subiecte discutate.
Transnistria nu trebuie să mai fie o temă tabu pentru mass-media
Timp de 30 de ani politicienii din fruntea statului Republica Moldova, sociologii și companiile de sondaje, dar și unii formatori de opinii au tot repetat într-un glas și încă mai continuă să ne convingă că problema transnistreană nu îi interesează pe moldoveni. Că ar fi ceva plictisitor. Că ar fi ceva marginal.Ceva ce nu merită efortul de a înțelege și de a aborda. Ultimele opt luni însă ne demonstrează contrariul, cât de tare am vrea acum să știm cu “ce se mănâncă” Transnistria, dar nu-i găsim nicicum rețeta…
ONG-urile de media solicită organelor de drept să sancționeze autorii amenințărilor cu omor la adresa jurnaliștilor
Organizațiile neguvernamentale de media, între care Asociația „Media-Guard” condamnă practicile de intimidare în mediul online a jurnaliștilor care își exercită misiunea profesională de informare a publicului despre protestele organizate de Partidul Șor și solicită organelor de drept să tragă la răspundere penală autorii amenințărilor cu omor la adresa jurnaliștilor.
Care sunt nevoile audienței tale? Habar n-am, sincer
Să răspund la întrebarea de mai sus cu o rețetă exactă e ca și cum aș vinde bilete de 1$ la un milion de oameni ca să le povestesc cum am devenit milionară.
Pe parcursul ultimilor șase ani, cât sunt la Moldova.org, am ascultat sute de manageri și experți în domeniul media, marketing și PR. Am auzit tot atâtea istorii, cu urcușuri și coborâșuri, cu experimente nereușite și momente cu adevărat prețioase, în care s-au conectat cu audiența lor în moduri creative și inovative.
Cum este rolul presei (ne)înțeles de demnitari
Presa de investigație are rolul de a scoate la iveală scheme de corupție, interese ascunse, abuzuri sau cazuri de fraudare a banului public. Jurnaliștii NU trebuie să le facă imagine demnitarilor, să-i laude și să le multiplice mesajele politice. Nu! Rolul presei este de a monitoriza activitatea funcționarilor, plătiți din bani publici, iar acolo unde găsesc scăpări, nereguli sau ilegalități să scrie despre asta. Și s-o facă de fiecare dată, să tragă alarma și să pună, astfel, presiune publică pe autorități, cerându-le să ia decizii în interesul cetățenilor și nu a unor grupuri de interese sau de partid, de exemplu. Asta scrie în manualele de jurnalism – asta ar trebui să se regăsească și în fișa de post a oricărei persoane care deține o legitimație de presă.
VIDEO EXPLICATIV: Cum ne ajută portalurile instanțelor de judecată să documentăm o anchetă jurnalistică
Cum putem vedea parcursul unor dosare ajunse în judecată? Cum găsim sentințe și hotărâri judecătorești emise în anumite cauze? Unde găsim informații despre dosarele aflate pe rol în instanțele de fond, la Curțile de Apel sau la Curtea Supremă de Justiție? Răspunsurile pot fi găsite în materialul video explicativ de mai jos. În acest caz, autorul și-a propus să afle detalii despre dosarele deschise în ultimii ani pentru trucarea achizițiilor publice.
Am fost întrebată: au dreptul să mai profeseze jurnaliștii compromiși?
Luna viitoare voi participa la o reuniune internațională pe domeniul deontologiei jurnalistice la care se va discuta, între altele, un așa subiect: un jurnalist de la un post public de televiziune din Europa a scris o carte din numele unui agent de fotbal urmărit penal și judecat (ghostwriting). A făcut și un reportaj despre agent, difuzat de postul public. În consecință, la Consiliul de Presă din țara respectivă a fost depusă o plângere cu abordarea tranșantă – jurnalistul nu mai poate pretinde că este independent. Întrebarea la care ar trebui să răspundă, deci, autoritatea națională de autoreglementare media este dacă jurnalistul își pierde sau nu independența din moment ce a acceptat să scrie o carte pentru cineva suspectat de fraudă?
ONG-urile de media condamnă acțiunile ilegale ale participanților la protestul organizat de Partidul Șor, îndreptate împotriva jurnaliștilor, și solicită organelor de drept să sancționeze agresorii
Organizațiile neguvernamentale de media, între care și Asociația Media-Guard, condamnă comportamentul ilegal al mai multor participanți la protestul organizat de Partidul Șor, care au agresat fizic și verbal cel puțin două jurnaliste care își exercitau misiunea de informare a cetățenilor asupra evenimentelor de interes public. Organizațiile semnatare solicită organelor de drept să sancționeze agresorii.
Crimă fără pedeapsă: Furtul de jurnalism
Această temă este de mult discutată prin câteva redacții, printre unii reporteri, pe la unele evenimente jurnalistice. De mult e timpul să inițiem o discuție publică serioasă: Ce facem cu furturile de conținut jurnalistic? Este oare entitatea care doar preia conținut o redacție?
Poliția presei moderne
În 2019, când Plahotniuc și Șor au fugit, iar Maia Sandu a devenit prim-ministru, discutam la Guvern, în timp ce colegii instalau luminile pentru un interviu cu premierul, despre presa pe care ne-o dorim. Am înțeles atunci că mișcări bruște nu vor fi posibile imediat, pentru că, dacă vă amintiți, Consiliul Audiovizualului își găsise un alt „tătucă” – pe Dodon. Așa că schimbarea n-a venit. Dar, din scurta discuție pe care am avut-o cu Maia Sandu, mi-am dat seama că avea o imagine clară a dezastrului din audiovizual și un plan instituțional de intervenție pentru curățarea spațiului audiovizual de propagandă și instituții media alimentate din kuliok.
