Am fost întrebată: au dreptul să mai profeseze jurnaliștii compromiși?
Luna viitoare voi participa la o reuniune internațională pe domeniul deontologiei jurnalistice la care se va discuta, între altele, un așa subiect: un jurnalist de la un post public de televiziune din Europa a scris o carte din numele unui agent de fotbal urmărit penal și judecat (ghostwriting). A făcut și un reportaj despre agent, difuzat de postul public. În consecință, la Consiliul de Presă din țara respectivă a fost depusă o plângere cu abordarea tranșantă – jurnalistul nu mai poate pretinde că este independent. Întrebarea la care ar trebui să răspundă, deci, autoritatea națională de autoreglementare media este dacă jurnalistul își pierde sau nu independența din moment ce a acceptat să scrie o carte pentru cineva suspectat de fraudă?
ONG-urile de media condamnă acțiunile ilegale ale participanților la protestul organizat de Partidul Șor, îndreptate împotriva jurnaliștilor, și solicită organelor de drept să sancționeze agresorii
Organizațiile neguvernamentale de media, între care și Asociația Media-Guard, condamnă comportamentul ilegal al mai multor participanți la protestul organizat de Partidul Șor, care au agresat fizic și verbal cel puțin două jurnaliste care își exercitau misiunea de informare a cetățenilor asupra evenimentelor de interes public. Organizațiile semnatare solicită organelor de drept să sancționeze agresorii.
Crimă fără pedeapsă: Furtul de jurnalism
Această temă este de mult discutată prin câteva redacții, printre unii reporteri, pe la unele evenimente jurnalistice. De mult e timpul să inițiem o discuție publică serioasă: Ce facem cu furturile de conținut jurnalistic? Este oare entitatea care doar preia conținut o redacție?
VIDEO EXPLICATIV: Cum documentăm un articol despre achizițiile publice
Cum putem vedea ce contracte au încheiat instituțiile de stat cu agenți economici privați? Cum aflăm câte companii au participat la o licitație și care sunt aceste companii? Unde găsim valoarea contractelor și firmele desemnate câștigătoare? Răspunsurile pot fi găsite în materialul video explicativ de mai jos. În acest caz, autorul și-a propus să afle de unde cumpără Republica Moldova rachete antigrindină și cât au costat acestea în ultimii ani.
Făcând o serie de căutări pe site-urile tender.gov.md și mtender.gov.md, autorul a putut afla că, în ultimii ani, R. Moldova a cumpărat rachete antigrindină prin negocieri directe, fără a fi organizate licitații publice, de la o companie din Federația Rusă. Ulterior autorul a constatat că această companie, pe lângă producerea rachetelor antigrindină, a îndeplinit, la începutul anilor 2000, ordinele de înarmare ale Federației Ruse, iar acum susține războiul din Ucraina.
Ce alte detalii a mai putut afla autorul, pornind de la informațiile obținute de pe site-urile tender.gov.md și mtender.gov.md, vedeți în ancheta integrală de mai jos.
Acest material este produs în cadrul proiectului „Consolidarea capacității de monitorizare a achizițiilor publice pentru jurnaliști și activiști”, desfășurat de Asociația Obștească „Media-Guard”, în calitate de beneficiar de sub-grant al proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”. Proiectul este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în partenerial cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin abilitarea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.
Poliția presei moderne
În 2019, când Plahotniuc și Șor au fugit, iar Maia Sandu a devenit prim-ministru, discutam la Guvern, în timp ce colegii instalau luminile pentru un interviu cu premierul, despre presa pe care ne-o dorim. Am înțeles atunci că mișcări bruște nu vor fi posibile imediat, pentru că, dacă vă amintiți, Consiliul Audiovizualului își găsise un alt „tătucă” – pe Dodon. Așa că schimbarea n-a venit. Dar, din scurta discuție pe care am avut-o cu Maia Sandu, mi-am dat seama că avea o imagine clară a dezastrului din audiovizual și un plan instituțional de intervenție pentru curățarea spațiului audiovizual de propagandă și instituții media alimentate din kuliok.
Cum businessul moldovenesc finanțează posturile TV din Rusia
Pot exista televiziunile independente în R. Moldova, fără granturi și suportul partenerilor de dezvoltare? O decuplare totală de la suportul donatorilor ar fi foarte dificilă, dar o reducere considerabilă a dependenței de granturi, prin creșterea veniturilor din publicitate este reală.
24 februarie 2022 – examenul interminabil pentru jurnaliști
M-am trezit la ora 7.00, eram în acea dimineață de serviciu. Toți colegii mei încă dormeau, nici nu bănuiau că deja timp de două ore Rusia a început un război în Ucraina. Da, război, și nu „operațiune specială” – așa cum le place unora să spună.
Un cameraman la război: Sfaturi din prima sursă
De la începutul războiului în Ucraina, am petrecut mai mult de 50 de zile într-o țară care este bombardată zilnic. După prima alarmă și după prima bombă căzută s-au schimbat regulile de viață și de supraviețuire a civililor, dar si modul de lucru al jurnaliștilor. Din experiența proprie știu că cel mai greu e când necunoscutul te înconjoară și nu știi care este realitatea și la ce trebuie să te aștepți. Asta am înțeles din prima zi în care am pus pe noi uniforma de reporteri de război.
Două anchete jurnalistice pe subiectul achizițiilor publice au fost realizate în cadrul unui proiect desfășurat de Asociația Media-Guard
În cadrul proiectului „Consolidarea capacității de monitorizare a achizițiilor publice pentru jurnaliști și activiști”, implementat de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA), desfășurat de Asociația „Media-Guard”, în calitate de beneficiar de sub-grant al proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, au fost publicate, în colaborare cu Ziarul de Gardă, două investigații jurnalistice.
Experiența diez.md pe piața media din Moldova: Până la război plăteam salariile la timp doar din colaborările comerciale
Când vorbim despre sustenabilitate, vorbim despre ceva ce se dezvoltă într-un mod sănătos și echilibrat pe un termen lung de timp. Pentru o organizație media liberă din Moldova, asta înseamnă cel puțin următoarele lucruri:
# surse diversificate de venit;
# pe cont să între un pic mai mulți bani decât să iasă;
# o echipă dedicată și suficient de mare pentru volumul de lucru zilnic planificat, dar mai ales pentru cel neplanificat;
# poziționare corectă și relevantă pe piață.
Am să povestesc astăzi despre primul punct care, de fapt, le cuprinde și pe celelalte. Nu ai putea să-ți diversifici veniturile fără efecte asupra balanței contului, fără o echipă bună, și fără să îți găsești locul potrivit pe piață.
