Șase posturi TV închise. Cu cine ne solidarizăm?

Au trecut deja câteva săptămâni din momentul în care 6 posturi TV, controlate de politicieni corupți, de persoane afiliate acestora sau de către entități din Federația Rusă, au fost închise. În tot acest răstimp, în spațiul public au răsunat mai multe reproșuri în adresa breslei mediatice și a societății civile de media că nu s-ar solidariza, că nu s-ar preocupa de drepturile jurnaliștilor angajați la aceste posturi, că nu ar milita pentru drepturile tuturor reporterilor, ci ar fi selectivi. 

Ce-ți poate oferi mass-media dincolo de informații. Despre proiectul de Membership AGORA

Cifrele la sfârșit de an turbulent, așa cum a fost 2022, abia se țin în picioare. Deși AGORA a ieșit în minus din 2022, am făcut un salt foarte mare cu proiectul Membership care ne-a oferit o creștere fără precedent: de la aproape 50.000 de lei în 2021 am ajuns la 200.000 de lei din abonamente de membri în 2022. Acum avem 265 de membri abonați.

Șase posturi TV suspendate. Ce avem în schimb?

Suspendarea

După aplicarea, pe parcursul anului 2022, a 84 de sancțiuni pentru neglijarea Codului Serviciilor Media Audiovizuale și pentru provocarea unor riscuri domeniului securității naționale, pe 16 decembrie 2022, șase posturi private TV (Primul în Moldova, RTR Moldova, Orhei TV, TV6 și Accent TV) s-au ales cu licențele suspendate pe perioada stării de urgență care, pe 6 decembrie, a fost prelungită cu încă 60 de zile calendaristice, până la 3 februarie 2023. 

Jurnaliști amenințați cu moartea. Ce urmează?

În anul 2022 mai mulți jurnaliști din Republica Moldova au fost amenințați cu moartea sau cu răfuiala fizică pentru activitatea lor profesională. Deși au depus plângeri la poliție, iar pe unele cazuri au fost pornite anchete penale, cazurile încă nu au finalitate. Experții spun că amenințarea și hărțuirea jurnaliștilor e o etapă premergătoare unor crime, dacă acestea nu sunt investigate și pedepsite. 

Pe urmele unui dosar ascuns

Atunci când documentăm un subiect despre Dodon, Șor, Plahotniuc, Sandu, Cavcaliuc, Platon, Filat, Spînu, Miliard, Laundromat, Leaks-uri, droguri sau scheme prin care banii sunt spălați și apoi uscați în jurisdicții offshore, ne confruntăm în mod regulat cu multe provocări. Una dintre cele mai mari este accesul la informația de interes public. 

Jurnalismul pe timp de război… hibrid

Republica Moldova se află, în prezent, în plin război hibrid. O subliniază și comunitatea de experți, o spun și autoritățile de la Chișinău.

Într-un interviu recent, acordat postului american CNN, președinta Maia Sandu declara următoarele: „Chiar dacă, datorită Ucrainei, nu există o amenințare militară în aceste zile (la adresa Republicii Moldova – n.a.), ne confruntăm cu un război hibrid, sunt încercări ale Rusiei de a destabiliza situația în Moldova. Faptul că avem problema regiunii transnistrene și avem trupe rusești care staționează acolo ilegal de decenii, desigur, crește riscurile de securitate pentru țara mea”.

Jurnalismul de pe muchie de cuţit

În scurta istorie a jurnalismului de investigaţie din Moldova, colegii mei au deconspirat sute de scheme de corupţie la cel mai înalt nivel, pe teme de trafic de persoană, muniţii sau substanţe interzise, scheme de contrabandă, afaceri ilegale etc. Este genul de jurnalism făcut pe muchie de cuţit. De ce spun aşa? Pentru că jurnaliştii de investigaţie sunt cei care riscă cel mai mult, spre deosebire de ceilalţi colegi de breaslă, înfruntând funcţionari corupţi, contrabandişti sau lideri interlopi, singuri, fără nicio susţinere sau protecţie din partea autorităților abilitate.

Facultățile de Jurnalism nu pregătesc profesioniști, nici măcar în teorie

Am întrebat odată un grup de studenți la Jurnalism de ce au ales această facultate. Am primit răspunsuri sincere, de genul: „Din întâmplare”, „Îmi place să scriu poezii” sau „Vreau să fiu vedetă”. Puțini dintre ei erau suficient de conștienți cât de grea și cât de responsabilă este această meserie. Chiar dacă poate fi o întâmplare să ajungi să lucrezi într-o redacție și, dacă ești suficient de ambițios sau ambițioasă, o să ajungi pe sticlă, te va cunoaște o țară întreagă. Nu mai e deloc o întâmplare sau, cel puțin, nu ar trebui să fie o întâmplare însă informația care ajunge la public. 

Cum protejăm „interesul public” de influențe comerciale sau politice?

Testul cel mai important pe care îl pică deseori jurnaliștii în activitatea lor este de a nu-și putea apăra dreptul și obligația de a activa în interes public și nu în interes comercial, politic sau de altă natură al patronilor. Proba de foc pentru multe redacții media, inclusiv independente, este de a spune „NU” interesului comercial atunci când acesta prejudiciază interesul public. Cum ne putem proteja de aceste „ispite” comerciale care știrbesc din independența unei instituții media?

Investigația sub acoperire. Dileme etice și pregătirea pentru neprevăzut

De ce ajung jurnaliștii să investigheze sub acoperire? Întrebarea aceasta mi-am pus-o, trebuie să recunosc, după ce, împreună cu trei colegi de la Ziarul de Gardă, am reușit să ne infiltrăm în rândul protestatarilor organizați de Partidul Şor, la manifestațiile care au început în această toamnă la Chișinău, pentru a ne convinge că aceștia sunt plătiți. Atunci când ne-a venit ideea, ne-am pregătit și ne-am organizat mai mult intuitiv, reieșind din experiența jurnalistică a echipei noastre destul de eterogene, din care făceau parte atât oameni noi în jurnalism, cât și cei cu experiență.