Problemele mass-media, văzute cu ochii jurnaliștilor
În august 2022, Asociația Media-Guard a instituit o nouă rubrică pe portalul său, în care jurnaliști cu experiență scriu editoriale despre subiecte de interes pentru colegii de breaslă. Editorialele se axează pe subiecte de interes pentru redacțiile din Chișinău și din țară, problemele comune cu care se confruntă breasla și care trebuie discutate, între care insuficiența profesioniștilor, sustenabilitatea portalurilor de știri independente, monopolul pe piața publicitară, furtul de conținut, arderea profesională și altele. Reporteri, redactori, editori, cameramani, prezentatori sau șefi de instituții media lansează dezbateri și încearcă să găsească soluții pentru a face mai eficientă munca jurnaliștilor.
Dificultățile accesului la informația de interes public
Redactorul-șef al Ziarului de Gardă, Victor Moșneag, a scris despre accesul jurnaliștilor la bazele de date cu informații de interes public, după un an cu o guvernare care a promis transparență maximă. De Ziua Mondială a Libertății Presei din acest an, co-fondatoarea TV8, Mariana Rață, a scris despre proiectul noii legi privind accesul la informații, care pare să reducă și mai mult transparența instituțiilor publice.
Co-fondatoarea proiectului media „CU SENS”, Liuba Șevciuc, a scris despre felul în care autoritățile înțeleg misiunea jurnaliștilor.
Presa independentă și sursele financiare
Co-fondatoarea TV8, Mariana Rață, a relatat despre cum supraviețuiesc televiziunile independente pe piața publicității TV din Republica Moldova. „Cei mai mulți din banii clienților de publicitate în loc să rămână în țară pentru plata salariilor, dezvoltarea industriei media locale pleacă peste hotare (în mare parte în Rusia) sub formă de dividende sau achiziție de conținut media de la posturi TV rusești”, scrie Mariana Rață. Co-fondatoarea proiectului media „CU SENS”, Liuba Șevciuc, a scris despre donațiile prentru presa liberă, care scot la iveală ignoranța autorităților.
Managera diez.md, Alina Gîrneț, a relatat despre experiența portalului pe piața media din Moldova și despre sustenabilitatea economică a proiectului, dar și despre cum au reușit să atragă, să motiveze și să facă echipă cu tinerii în ultimii zece ani.
Provocările jurnalismului de investigație
Directorul RISE Moldova, Iurie Sanduța, a scris despre provocările cu care se confruntă jurnaliștii de investigație atunci când documentează articole accesând portalul instanțelor de judecată, iar colega sa, Marcela Zămosteanu, a scris despre rigurozitatea cu care trebuie verificate informațiile din fiecare anchetă înainte de publicare.
Natalia Zaharescu, a scris despre dilemele etice și pregătirea pentru investigațiile sub acoperire, precum și despre Reporter Slam, un show în care reporterii își prezintă istoriile în fața unui public de zeci sau chiar sute de persoane, într-un mod distractiv, dar prezentând fapte și date reale, pe care le-au descoperit documentând un subiect. Jurnalista Julieta Savițchi de la portalul anticoruptie.md a scris despre riscurile la care se expun în activitatea lor jurnaliștii de investigație.
Reportera proiectului media CU SENS, Felicia Creţu, a scris despre posibilitățile de documentare a investigațiilor jurnalistice din surse deschise. „Internetul a schimbat lumea și jurnalismul împreună cu el. Oamenii nu mai sunt singura sursă din care jurnaliștii pot afla ceea ce nu se vrea descoperit. Și e o schimbare de care ar trebui să fim cel puțin entuziasmați. Eu, una, sunt. Pe cât de vast e Internetul, pe atât de ofertant în instrumente este. Din silueta munților se poate determina, folosind imagini din satelit, locul exact în care s-a comis o crimă sau un abuz. La fel, din umbra soarelui se extrag informații despre ora exactă când se petrec faptele”, scrie Felicia Creţu.
Jurnalismul în condiții de criză
Jurnalista Viorica Tătaru a oferit 10 sfaturi de urmat când faci jurnalism de război, iar cameramanul Andrei Captarenco a oferit sfaturi din prima sursă cum să prinzi la război cele mai bune cadre și cum să te pregătești pentru astfel de filmări. Redactorul-șef Radio Chișinău, Corneliu Rusnac, a scris despre dezinformare, provocările jurnalismului în condiții de război hibrid și instrumentele pe care le au la dispoziție jurnaliștii pentru a-și păstra credibilitatea, în timp ce Petru Beșleaga, redactorul-șef al portalului diez.md, a scris despre arderea profesională în contextul războiului din Ucraina. Subiectul a fost abordat și de Doina Ipatii, psihologă de orientare catatim-imaginativă, care a scris într-un editorial pentru Media-Guard despre burnoutul jurnaliștilor, cum poate fi diagnosticat și ce ar putea face redacțiile pentru a preveni arderea profesională a reporterilor. „Cea mai mare greșeală pe care o comit unii manageri de presă, în contextul arderii profesionale, este să creadă că acest sindrom este exclusiv problema omului care se confruntă cu ea. Responsabilitatea se pune adesea pe umerii angajatului, care este «prea slab și nepregătit»”, scrie Doina Ipatii.
Co-fondatoarea proiectului media CU SENS, Olga Ceaglei, a scris despre criza cadrelor profesioniste în jurnalism și soluția pe care a găsit-o echipa CU SENS la această problemă.
Directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, a scris despre amenințările cu moartea sau cu răfuiala fizică pe care le-au primit jurnaliștii în 2022 pentru activitatea lor profesională.
Particularitățile jurnalismului de nișă
Polina Cupcea, co-fondatoarea portalului Oameni și Kilometri, a scris despre cum supraviețuiesc redacțiile de nișă și cum e să scrii doar longread-uri în Moldova. Subiectul presei de nișă a fost abordat și de jurnalista de la Zona de Securitate, Irina Tabaranu, care a scris despre reflectarea vieții din stânga Nistrului și cum e să faci jurnalism specializat într-o zonă prea puțin explorată de mass-media.
Am oferit platformă de exprimare și jurnaliștilor din presa regională și locală
Astfel, Nata Junghietu, directoarea ziarului Expresul, și Vadim Șterbate, reporter la ziarul Observatorul de Nord, au scris despre provocările cu care se confruntă presa scrisă locală și cum le fac față, iar Nicolai Coșeru, reporter NordNews, a scris într-un editorial pentru Media-Guard despre cum ar trebui să reacționeze jurnaliștii care reflectă protestele la comportamentul agresiv al unor manifestanți.
Tendințe în media
Otilia Meica, jurnalistă la Ziarul de Gardă, a scris despre cât de importante sunt rețelele de socializare pentru promovarea produselor media, iar colegul ei, Vasile Ursachi, a scris despre modul în care redacțiile pot motiva tinerii reporteri să rămână în jurnalism.
Diana Guja, Community Manager AGORA, a relatat despre proiectul de Membership AGORA, cum funcționează acesta și ce poate oferi în plus sistemul de abonamente. Alex Gurdila, producător general AGORA, a abordat într-un editorial pentru Media-Guard subiectul pieței podcasturilor din Moldova, suprasaturată de interviuri, dar cu un vast conținut diversificat neexplorat.
Directoarea executivă Moldova.org, Ana Gherciu, a relatat despre cum pot redacțiile să-și cunoască audiențele lor și ce pot face pentru acestea.
Editoarea conținutului de autor la Agora, Felicia Nedzelschi, a povestit de ce jurnalistele abandonează presa, tocmai atunci când sunt foarte profesioniste.
Dileme etice și deontologice
Președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, a dezbătut dacă au dreptul să mai profeseze jurnaliștii compromiși, în timp ce colega ei de la Consiliul de Presă, Natalia Porubin, a scris despre exploatarea suferinței umane în materialele de presă și cum ar trebui să relateze jurnaliștii despre subiecte sensibile fără a dăuna.
Victoria Borodin, jurnalistă tot la ZdG, a scris într-un editorial pentru Media-Guard despre plagiat și necesitatea identificării unei proceduri de autoreglementare care ar descuraja furtul de subiecte jurnalistice. Și directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, a scris despre problema furtului de conținut din jurnalismul online autohton și despre motivul din care jurnaliștii care servesc interesul public nu se solidarizează cu angajații celor șase posturi TV ale căror licențe au fost temporar suspendate pentru dezinformare. Subiectul suspendării licențelor celor șase posturi TV a fost abordat și de co-fondatoarea Ziarului de Gardă, Aneta Grosu, care a scris despre invocarea cenzurii.
Co-fondatoarea TV8, Mariana Rață, a relatat despre modul în care TV8 încearcă să-și protejeze politica editorială de influențe comerciale sau politice.
Jurnalistul Jurnal TV, Vitalie Călugăreanu, a scris despre greșelile organizațiilor de media și instituțiilor regulatorii în dezvoltarea unei mass-media sănătoase.
