Zilele Libertății Presei. Media-Guard la raport
În anul 2022 Asociația Media-Guard a lansat noua sa strategie de activitate pentru următorii ani și a dat start activităților bazate pe cele 3 direcții de activitate: Press Gov, Press Check, Press School. Am desfășurat activități de monitorizare a accesului la informație, am monitorizat și transparența mass-media, în special a instituțiilor media controlate politic, am organizat tabere de vară și întruniri educative privind accesul la informație, transparența și sustenabilitatea mass-media.
Strategia de activitate AMG
Asociația Media-Guard a elaborat în 2022 o strategie de activitate pentru următorii ani și un plan de lucru. Ne-am propus să monitorizăm starea accesului la informație, în special pentru jurnaliștii de investigație, să convingem autoritățile că accesul la informație trebuie să fie liber, iar jurnaliștii să fie responsabili și să țină cont de interesul public în primul rând. Conform strategiei, ne-am propus să monitorizăm presa în baza criteriilor de transparență, independență, integritate și corespundere intereselor cetățenilor, dar să lucrăm și cu tinerii care vor să devină jurnaliști responsabili. În același timp, am urmărit reacția autorităților la investigațiile jurnalistice și acțiunile guvernării în raport cu media. Media-Guard și-a desfășurat activitățile în cadrul celor trei direcții majore de activitate:
- PressGov – monitorizarea acțiunilor autorităților pentru a asigura un acces mai bun la informație și condiții mai bune pentru presa independentă;
- PressCheck – monitorizarea mass-media, a controlului politic și a transparenței echipelor de jurnaliști;
- PressScool – educarea tinerilor reporteri, dar și a cetățenilor cu privire la accesul la informație, a transparenței și integrității în societate;
I. PressGov – acolo unde e nevoie de implicarea autorităților
1. Agresiunile împotriva jurnaliștilor – un domeniu unde autoritățile nu fac față
În 2022, am urmărit, monitorizat și reacționat, prin semnarea declarațiilor comune cu alte ONG-uri de media, la agresiunile împotriva jurnaliștilor care scriu în interes public. Este vorba despre reporterii de la Centrul de Investigații Jurnalistice, proiectul media CU SENS, Eco Presa, Radio Chișinău, Jurnal TV, jurnaliștii TV8, amenințați cu moartea, dar și despre unii jurnaliști internaționali. De asemenea, am urmărit și condamnat derapajele repetate ale autorităților din UTA Găgăuzia, dar și a unor indivizi din regiune vizavi de jurnaliștii de la portalul Nokta.
În încercarea de a afla răspuns la întrebarea ce poate face o jurnalistă atunci când e agresată sau amenințată online, am scris despre nevoia de a construi un mecanism de creștere a siguranței jurnalistelor, după modelul Digital Safe House, un mecanism implementat de Asociația Internațională a Femeilor din Radio și Televiziune (IAWRT) în Filipine.
Am urmărit, de asemenea, cum a crescut numărul de alerte cu privire la amenințări grave la adresa libertății presei în statele membre ale Consiliului Europei.
2. Autoritățile și subiecte de interes public
Am continuat să scriem despre limitarea accesului la informația de interes public și am oferit platformă de exprimare reporterilor intimidați de autorități pentru insistența lor de a primi acces la informația de interes public, cum este cazul jurnaliștilor de la ziarul Expresul, portalul Tuk.md,
Am coagulat dificultățile privind accesul la informația de interes public, semnalate de zece jurnaliști într-un video lansat cu ocazia Zilelor Libertății Presei în care am arătat nevoia presei de a avea acces la informație. Chiar dacă actuala guvernare a promis transparență și condiții de lucru mai bune pentru presă, jurnaliști care servesc interesul public, consultați de Media-Guard, au spus că nu resimt aceste schimbări.
În luna mai 2022 am organizat un offline cu serviciile de presă ale Guvernului. Un grup de jurnaliști care activează în instituții media independente și comunicatori din Guvernul Gavriliță au discutat despre dificultățile presei în accesarea informației de interes public. Ulterior, am elaborat o listă de recomandări pentru autorități, jurnaliști și consumatori de presă, ce ar putea face pentru un spațiu mediatic mai sigur.
Am urmărit și am scris că ASP va elibera gratuit jurnaliștilor date din registrele publice.
Am organizat sesiuni de comunicare cu autoritățile în care am reclamat limitarea accesului la unele baze de date, prin impunerea artificială a unor condiționalități, dar și conflictul între normele legale de care se conduc ASP, CPDCP și alte instituțiii publice responsabile de accesul la bazele de date. Ulterior, deputatul Dumitru Alaiba s-a adresat cu o scrisoare de clarificare la unele instituții, între care ASP și Centrul pentru protecția datelor cu caracter personal. Am reclamat, într-o altă sesiune de comunicare cu autoritățile, problemele accesului dificil la informația de interes public care conține date cu caracter personal. Limitările pe care le impun Liniile directorii în ceea ce privește accesul la informație prin prisma legislației privind protecția datelor cu caracter personal au fost printre principalele subiecte discutate.
Am arătat care este situația mass-mediei în Republica Moldova prezentând Indicele privind Situația Presei în Moldova în anul 2021, al Centrului pentru Jurnalism Independent, memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova pentru perioada 3 mai 2021 – 3 mai 2022, lansat cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, dar și Indicele Libertății Presei, elaborat de Organizația internațională Reporteri fără Frontiere. De asemenea, am prezentat Indicele Accesului la Informație în anul 2022, evaluat de Freedom House Moldova și am arătat cum reacționează autoritățile la articolele de interes public, într-un studiu de caz.
3. Cooperare cu ONG-urile de media pentru a cere protecția mass-media
În contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, am făcut apel către autorități să asigure protecția reală a spațiului informațional al statului prin prevenirea și sancționarea corespunzătoare a tentativelor de dezinformare din exterior și am monitorizat deciziile Serviciului de Informații și Securitate de a bloca anumite resurse informaționale sau de a suspenda licența unor televiziuni care susțin agresiunea rusească, dar și deciziile CA de a amenda posturile care au admis derapaje în reflectarea războiului din Ucraina. De asemenea, am monitorizat deciziile Roskomnadzor, instituția care reglementează activitatea mass-mediei pe teritoriul Federației Ruse, de a cere operatorilor de internet să blocheze paginile web ale unor portaluri din Republica Moldova, pentru publicarea unor materiale despre războiul din Ucraina.
- Apel public privind securitatea informațională a spațiului mediatic din Republica Moldova
- ONG-urile de media internaționale cer adoptarea măsurilor urgente pentru a restabili ordinea internațională și pentru a depăși consecințele cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei
- ONG-urile de media semnatare solicită autorităților să ofere explicații extinse privind circumstanțele faptice și juridice ce justifică decizia CSE
- Roskomnadzor somează Ziarul de Gardă să șteargă un articol despre Ucraina și cere blocarea paginii web a ZdG
- Roskomnadzor cere blocarea portalului NewsMaker din cauza unui articol despre războiul din Ucraina
- Roskomnadzor cere redacției portalului Tuk.md să șteargă un articol despre războiul din Ucraina
II. PressCheck – pentru integritatea mass-media
1. Monitorizarea mass-media propagandistică și controlată politic
Pe parcursul anului 2022 am continuat să monitorizăm cine sunt proprietarii televiziunilor de top din Republica Moldova și am continuat să scriem despre sustenabilitatea economică a mass-mediei, prezentând un studiu privind piața mass-media din Republica Moldova.
Totodată, am monitorizat îndeaproape actele autorităților pentru a asigura un mediu sigur de informare, pentru a combate dezinformarea, manipularea și intoxicarea informațională, în special în cazurile de promovare a războiului sau de evitare a explicării agresiunilor militare rusești în Ucraina și a modului în care este afectată Republica Moldova în acest context.
- Trei posturi TV, avertizate public și amendate pentru felul în care au informat despre evenimentele din Ucraina
- Postul NTV Moldova, sancționat cu 10 mii lei de Consiliul Audiovizualului pentru informare incorectă a publicului
- Două posturi TV, afiliate socialiștilor, sancționate cu 35 de mii de lei de CA. Alte două posturi TV au primit avertizări publice
- SIS a blocat trei portaluri care incită la ură și război. Acestea sunt controlate de fostul deputat Iurie Roșca
- Comisia pentru Situații Excepționale a suspendat licența de emisie pentru șase posturi TV din R. Moldova
III. Press School – școala transparenței
1. Monitorizarea banilor publici
În cadrul proiectului „Consolidarea capacității de monitorizare a achizițiilor publice pentru jurnaliști și activiști”, implementat de IDIS „Viitorul”, în colaborare cu Ziarul de Gardă am publicat trei investigații jurnalistice despre licitații problematice și am elaborat trei videouri explcative în care am arătat cum documentăm articolele despre achizițiile publice, cum ne ajută portalurile instanțelor de judecată să documentăm o anchetă jurnalistică și cum verificăm achizițiile întreprinderilor cu capital de stat.
În parteneriat cu Ziarul de Gardă am organizat o tabără de vară, la care 15 tineri din mai multe raioane ale țării au învățat cum sunt organizate achizițiile publice, ce informații pot găsi pe portalurile tender.gov.md, mtender.gov.md și ansc.md și care este cadrul legal al sistemului de achiziții publice, cum să identifice teme în sistemul de achiziții care i-ar afecta pe cei mai vulnerabili, cum să documenteze averile funcționarilor, care sunt baze de date utile pentru a verifica ipoteza unor tendere cu probleme, care sunt riscurile de corupție în achizițiile publice, cum să formuleze solicitările de informație ca să obţină dosare privind achiziţiile publice, ce este clientelismul politic și ce efecte are și cum pot monitoriza problemele de interes la nivel local.
- A demarat tabăra de vară „Achizițiile publice în vizorul tinerilor”
- (VIDEO) Tabăra de vară „Achizițiile publice în vizorul tinerilor”
- S-a încheiat tabăra de vară „Achizițiile publice în vizorul tinerilor”
Ulterior, timp de patru luni, jurnaliști de la Asociația Media-Guard și de la Ziarul de Gardă au asigurat mentorat participanților. Șapte participanți au ales să organizeze câte o sesiune de informare a comunității sale, în liceul în care își fac studiile sau în cadrul unui grup de activiști privind sistemul de achiziții, nevoile de transparență și dreptul comunității de a cunoaște și a avea acces la informații. Sesiunile s-au axat pe prezentarea sistemului de achiziții publice, clientelism politic, fake news, posibilitățile de documentare a investigațiilor aplicate de jurnaliști. O participantă a ales să facă analiza problemelor ce țin de achizițiile publice în localitatea de baștină, orașul Rezina.
O altă participantă, student în anul II la jurnalism, a scris șapte articole privind achizițiile publice pe care le-a identificat drept problematice, organizate de diferite autorități contractante din țară. Printre articolele pe care le-a documentat și scris se numără un articol despre licitația cu un singur participant, câștigată de firma la care fiul primarului din Hâncești este asociat. Un alt articol se referă la firma fondată de un deputat PAS, care a încasat milioane de lei pentru reparația unui drum. Tot o participantă la tabăra de vară a analizat cum, cât și ce au achiziționat instituțiile publice din raioanele țării în ultimul an, dar și lista de interdicție a operatorilor economici și a descoperit că unele companii introduse în acea listă câștigă în continuare concursuri de achiziție. De asemenea, ea a analizat ce achiziționează instituțiile publice pe timp de criză, licitațiile organizate de care instituție sunt cel mai des contestate și a scris despre firmele unui consilier raional de la Călărași, „abonate” la bugetul public.
2. Monitorizarea stării presei
În 2022, am deschis o nouă rubrică, în care jurnaliști cu experiență scriu editoriale despre subiecte de interes pentru colegii de breaslă. Editorialele se axează pe subiecte de interes pentru redacțiile din Chișinău și din țară, problemele comune cu care se confruntă breasla și care trebuie discutate, între care insuficiența profesioniștilor, sustenabilitatea portalurilor de știri independente, monopolul pe piața publicitară, furtul de conținut, arderea profesională și altele. Reporteri, redactori, editori, cameramani, prezentatori sau șefi de instituții media lansează dezbateri și încearcă să găsească soluții pentru a face mai eficientă munca jurnaliștilor. Astfel, jurnalista Viorica Tătaru a oferit 10 sfaturi când faci jurnalism de război, iar cameramanul Andrei Captarenco a oferit sfaturi din prima sursă cum să prinzi la război cele mai bune cadre și cum să te pregătești pentru astfel de filmări. Redactorul-șef al Ziarului de Gardă, Victor Moșneag, a scris despre accesul jurnaliștilor la bazele de date cu informații de interes public, după un an cu o guvernare care a promis transparență maximă, iar managera diez.md, Alina Gîrneț, a relatat despre experiența portalului pe piața media din Moldova și despre sustenabilitatea economică a proiectului. Colegul Alinei, Petru Beșleaga, a scris despre arderea profesională în contextul războiului din Ucraina, iar co-fondatoarea TV8, Mariana Rață, a arătat cum businessul moldovenesc finanțează posturile TV din Rusia. Tot ea a relatat despre modul în care TV8 încearcă să-și protejeze politica editorială de influențe comerciale sau politice. Directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, a scris despre furtul de continut jurnalistic și despre amenințările la adresa jurnaliștilor și hărțuirea acestora pentru activitatea lor profesională, iar co-fondatoarea proiectului media „CU SENS”, Liuba Șevciuc, a scris despre cum înțeleg demnitarii rolul presei și despre donațiile prentru presa liberă, care scot la iveală ignoranța autorităților. Colega Liubei, Olga Ceaglei, a scris despre pregătirea profesională a tinerilor jurnaliști, jurnalista Ziarului de Gardă, Natalia Zaharescu a scris despre dilemele etice și pregătirea pentru investigațiile sub acoperire, iar jurnalista Julieta Savițchi de la portalul anticoruptie.md a scris despre riscurile pe care le implică jurnalismul de investigație. Jurnalistul Jurnal TV, Vitalie Călugăreanu a scris despre greșelile organizațiilor de media și instituțiilor regulatorii în dezvoltarea unei mass-media sănătoase, președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, a dezbătut dacă au dreptul să mai profeseze jurnaliștii compromiși, iar directoarea executivă Moldova.org, Ana Gherciu, a relatat despre necesitatea de a studia nevoile audienței. Jurnalista de la Zona de Securitate, Irina Tabaranu, a scris despre reflectarea vieții din stânga Nistrului, iar editoarea conținutului de autor la Agora, Felicia Nedzelschi, a povestit de ce jurnalistele abandonează presa, tocmai atunci când sunt foarte profesioniste. Redactorul-șef Radio Chișinău, Corneliu Rusnac, a scris despre particularitățile jurnalismului pe timp de război hibrid, în timp ce directorul RISE Moldova, Iurie Sanduța, a scris despre dificultățile de documentare a unor dosare de interes.
Cine finanțează Media-Guard?
IMS a oferit suport ZdG pentru susținerea activității organizației despre război și crizele cauzate de insecuritatea energetică, financiară, economică.
UN Women a contractat Media-Guard pentru activități de comunicare și promovare a femeilor implicate în soluționarea crizei refugiaților.
Partenerul nostru, OCCRP a oferit asistență echipei pentru asigurarea securității în condițiile crizelor legate de războiul rusesc din Ucraina.
IDIS Viitorul a oferit un grant pentru monitorizarea achizițiilor publice și instruirea tinerilor în domeniul monitorizării banilor publici.
La finele anului 2022 am început un proiect privind explicarea justiției, realizat împreună cu ZdG și finanțat de către MCI/USAID.
Asociația Media-Guard este ONG-ul de media care primește anual cel mai mare număr de redirecționare a 2% din taxe de la cetățeni. În anul 2022 am aflat că cetățenii au redirecționat către noi 46324 de lei, bani care au fost folosiți pentru menținerea activității organizației.
| Informația despre desemnarea procentuală pentru Asociația Media-Guard | |
| Anii | Sumele primite (MDL) |
| 2018 | 7336,65 |
| 2019 | 17850,87 |
| 2020 | 46479,7 |
| 2021 | 46792,63 |
| 2022 | 46324,89 |
| Total | 164784,74 |
